Interacțiunile sociale previn stările depresive și de însingurare, potrivit unui studiu

• Interacțiunile sociale previn stările depresive și de însingurare experimentate de oameni de-a lungul vieții, o arată un studiu publicat într-o revistă internațională.
• Rezultatele au arătat că indivizii care participă la mai multe interacțiuni sociale și care simt că oamenii sunt mai receptivi față de ei prezintă niveluri mai scăzute de depresie și singurătate.
• Creșterea interacțiunii sociale, indiferent de nivelul de bază al individului, poate fi un factor de protecție, potrivit studiului.

Interacțiunile sociale previn stările depresive și de însingurare experimentate de oameni de-a lungul vieții, o arată un studiu publicat în revista internațională Journal of Social and Personal Relationships (JSPR). Acesta sugerează că sporirea interacțiunii sociale – lucru care a fost dificil în timpul pandemiei de coronavirus – poate să ducă la scăderea ratei de singurătate și depresie în rândul oamenilor.

Studiul, intitulat „Efectul cantității și calității interacțiunii sociale asupra dispoziției depresive și a singurătății: Un jurnal de studiu zilnic”, demonstrează că interacțiunile dintre oameni scad rata de singurătate și depresie în rândul acestora.

Pandemia, o perioadă care a influențat starea de spirit a oamenilor, plecând de la lipsa interacțiunii sociale

Pe fondul creșterii numărului de cazuri de COVID-19, oamenii au început să se îngrijoreze cu privire la modul în care măsurile de distanțare socială și de izolare ar putea avea efecte negative asupra vieții sociale și sănătății mintale a oamenilor. Cercetările relevă că, într-adevăr, carantina a dus la niveluri mai ridicate de singurătate și depresie, iar aceste efecte au fost cu atât mai vizibile în cazul persoanelor care au stat în carantină mai mult timp.

„Studiul actual a urmărit să caracterizeze efectul unic al cantității și calității interacțiunilor sociale asupra stării depresive zilnice și a singurătății și să identifice gradul în care aceste procese funcționează la nivel de analiză în interiorul persoanei și între persoane”, au declarat cercetătorii studiului.

Cum a fost realizat studiul

Autorii studiului – cercetătorul Adam Kuczynski și colegii săi – au căutat, prin intermediul studiului publicat, să „identifice componentele interacțiunilor sociale zilnice, care sunt asociate cu schimbări în starea de însingurare și depresie”. Aceștia au adunat peste 500 de adulți din King County, Washington, recrutați în urma unor anunțuri de pe rețelele de socializare, a distribuirii de fluturași în magazine și a articolelor din presa locală.

Participanții au completat chestionare zilnice timp de 75 de zile la rând, care au fost solicitate prin mesaj text, la ora 19:30 seara. Aceștia au răspuns, de asemenea, în legătură cu aspecte referitoare la măsurile privind depresia, singurătatea, cantitatea de interacțiune socială, receptivitatea percepută și autodezvăluirea vulnerabilă.

Rezultatele, fără aplicabilitate generală, arată că interacțiunile sociale reduc stările depresive și de însingurare

Rezultatele au arătat că indivizii care participă la mai multe interacțiuni sociale, care împărtășesc mai multe despre sine și care simt că oamenii sunt mai receptivi față de ei prezintă niveluri mai scăzute de depresie și singurătate. Creșterea interacțiunii sociale, indiferent de nivelul de bază al individului, poate fi un factor de protecție, potrivit studiului.

Cercetătorii au declarat că rezultatele au atras atenția asupra unor efecte diferite date de interacțiunile sociale și că, cercetări viitoare ar trebui să se concentreze pe factorii care determină aceste diferențe.

„Rezultatele sugerează că interacțiunile sociale, în general, și receptivitatea percepută, în special, pot proteja împotriva dispoziției depresive și a singurătății, independent de nivelurile unei persoane cu privire la aceste variabile. Cu toate acestea, a fost observată o eterogenitate substanțială a acestor efecte, iar cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe identificarea factorilor care prezic această eterogenitate”, au declarat cercetătorii.

Studiul nu poate exclude posibilitatea unei cauzalități inverse. De exemplu, în loc ca interacțiunile sociale să schimbe nivelul de depresie al unui individ, depresia ar putea fi cea care schimbă frecvența interacțiunilor sociale ale acestuia. În cele din urmă, este posibil ca, întrucât aceste date au fost colectate la începutul pandemiei COVID-19, ele să nu aibă aplicabilitate generală în viața de zi cu zi.

„Preocupările legate de posibilele efecte ale distanțării sociale în timpul pandemiei COVID-19 au evidențiat mai multe lacune în cunoștințele noastre despre asocierea dintre interacțiunile sociale și sănătatea mintală”, au concluzionat cercetătorii.

Journal of Social and Personal Relationships (JSPR) este o revistă internațională și interdisciplinară, care publică cercetări originale în domeniul relațiilor sociale și personale. JSPR publică lucrări empirice și teoretice despre relațiile sociale și personale. Are un domeniu de aplicare multidisciplinar, atrăgând materiale din domeniile psihologiei sociale, psihologiei clinice, comunicării, psihologiei dezvoltării și sociologiei.