- Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Canada și Australia a arătat că nivelurile obișnuite de poluare din trafic pot afecta funcțiile creierului uman în doar câteva ore.
- Acest studiu, primul de acest gen din lume, oferă noi dovezi care susțin o legătură între poluarea aerului și cogniție.
- Oamenii ar trebui să se gândească de două ori data viitoare când se vor afla într-un ambuteiaj cu geamurile coborâte.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea British Columbia (Canada) și de la Universitatea Victoria (Australia) a arătat că nivelurile obișnuite de poluare din trafic pot afecta funcțiile creierului uman în doar câteva ore. Rezultatele, publicate în revista științifică „Environmental Health”, arată că doar două ore de expunere la gazele de eșapament ale motoarelor diesel determină o scădere a conectivității funcționale a creierului, o măsură a capacității de funcționare a creierului.
Alterarea conectivității rețelei cerebrale
Studiul oferă prima dovadă la oameni, în urma unui experiment controlat, a perturbării induse de poluarea atmosferică a conectivității rețelelor cerebrale.
„Timp de multe decenii, oamenii de știință au crezut că, creierul poate fi protejat de efectele nocive ale poluării aerului. Acest studiu, primul de acest gen din lume, oferă noi dovezi care susțin o legătură între poluarea aerului și cogniție”, a declarat Chris Carlsten, autorul principal al studiului.
25 de adulți sănătoși expuși la gaze de eșapament diesel
Pentru această lucrare, cercetătorii au expus pentru scurt timp 25 de adulți sănătoși la gaze de eșapament diesel și la aer filtrat, la momente diferite, într-un cadru de laborator. Activitatea cerebrală a fost măsurată înainte și după fiecare expunere folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).
Cercetătorii au analizat modificările din rețeaua de moduri implicite (DMN) a creierului, un set de regiuni ale creierului interconectate care joacă un rol important în memorie și în gândirea internă. fMRI a arătat că participanții au avut o conectivitate funcțională scăzută în regiuni mari ale DMN în urma expunerii la gazele de eșapament diesel în comparație cu aerul filtrat.
„Știm că afectarea conectivității funcționale în DMN a fost asociată cu reducerea performanțelor cognitive și a simptomelor depresive, așa că este îngrijorător să vedem că poluarea din trafic perturbă aceleași rețele. Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin impactul funcțional al acestor schimbări, este posibil ca acestea să afecteze gândirea sau capacitatea de muncă a oamenilor”, a detaliat Jodie Gawryluk, profesor de psihologie la Universitatea din Victoria și primul autor al studiului.
Modificările din creier au fost temporare, iar conectivitatea participanților a revenit la normal după expunere. Dr. Carlsten speculează că efectele ar putea fi de lungă durată atunci când expunerea este continuă. Prin urmare, acesta a îndemnat oamenii să fie conștienți de aerul pe care îl respiră și să ia măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea la poluanții atmosferici potențial dăunători, cum ar fi gazele de eșapament ale mașinilor.
„Oamenii ar trebui să se gândească de două ori data viitoare când se vor afla într-un ambuteiaj cu geamurile coborâte. Este important să vă asigurați că filtrul de aer al mașinii este în stare bună de funcționare, iar dacă mergeți pe jos sau cu bicicleta pe un drum aglomerat, luați în considerare posibilitatea de a face un ocol către un traseu mai puțin aglomerat”, a argumentat Carlsten. Deși studiul a analizat doar impactul cognitiv al poluării cauzate de trafic, Carlsten spune că și alte produse de combustie pot fi îngrijorătoare.
Poluarea, o amenințare pentru sănătate
„Poluarea aerului este considerată în prezent cea mai mare amenințare de mediu la adresa sănătății umane, cu efecte din ce în ce mai mari asupra tuturor sistemelor majore de organe. Mă aștept ca expunerea la alți poluanți atmosferici, cum ar fi fumul de la incendiile de pădure, să aibă efecte similare asupra creierului. Având în vedere incidența tot mai mare a tulburărilor neurocognitive, acesta este un aspect important pentru oficialii din domeniul sănătății publice și pentru factorii de decizie politică”, a remarcat cercetătorul.