Simptomele „Long COVID” dezmințite: Oamenii de știință au descoperit doar 7 efecte persistente în urma infecțiilor, nu 200

• Un nou studiu stabilește câteva dintre semnele cheie care trebuie căutate atunci când vine vorba de „Long COVID”.
• Persoanele care se confruntă cu efecte de lungă durată ale COVID-19 par a fi susceptibile la doar șapte simptome de sănătate până la un an după infecție.
• Autorii studiului spun că această lucrare ar putea fi benefică pentru eforturile continue ale colegilor cercetători de a studia diferitele impacturi ale COVID-19.

În timp ce pandemia COVID-19 nu a dus lipsă de momente înfricoșătoare, unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale noului coronavirus de-a lungul acestei pandemii a fost raportarea constantă a „COVID-ului lung” în rândul atâtor oameni. La mult timp după ce virusul se vindecă și se presupune că pacienții se recuperează, nenumărați oameni continuă să experimenteze simptome debilitante, cum ar fi ceață cerebrală și dificultăți de respirație. Acum, un nou studiu stabilește câteva dintre semnele cheie care trebuie căutate atunci când vine vorba de „Long COVID”.

Gama largă de simptome legate de COVID lung este literalmente peste 200 acum. Acesta este motivul pentru care oamenii de știință de la Universitatea din Missouri-Columbia au fost atât de surprinși de ultimele lor descoperiri. Aceștia au raportat că persoanele care se confruntă cu efecte de lungă durată ale COVID-19 par a fi susceptibile la doar șapte simptome de sănătate până la un an după infecție.

Cele șapte simptome Long COVID sunt:

Bătăi rapide ale inimii
Pierderea părului
Dureri toracice
Oboseală
Dureri articulare
Dificultăți de respirație
Obezitate

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetare a analizat datele Oracle Cerner din viața reală furnizate de dosarele electronice de sănătate care conțin informații anonime despre pacienți. Seturile de date au cuprins 52.461 de pacienți din 122 de unități de asistență medicală din Statele Unite, autorii studiului alegând să se concentreze pe primele 47 de simptome de sănătate cel mai frecvent raportate de COVID lung. În continuare, echipa a căutat toate comparațiile între simptomele de sănătate raportate, multe dintre acestea fiind împărtășite de alte infecții respiratorii virale, între persoanele din trei grupuri distincte:

Persoanele diagnosticate cu SARS-Cov-2 dar care nu au nicio infecție respiratorie virală comună, cum ar fi gripa sau pneumonia.
Persoane cu infecții respiratorii virale comune, dar care nu au COVID-19.
Persoane care nu au COVID-19 sau alte infecții respiratorii virale comune.

„În ciuda unui număr copleșitor de simptome COVID lung raportate anterior de alte studii, am găsit doar câteva simptome legate în mod specific de o infecție cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19″, spune autorul corespondent Chi-Ren Shyu, director al Institutului MU pentru Știința Datelor și Informatică, într-un comunicat al universității. „Înainte de a analiza datele, am crezut că vom găsi un număr mare de simptome asociate în mod specific cu un COVID lung, dar nu a fost așa.”

Per total, autorii studiului spun că această lucrare ar putea fi benefică pentru eforturile continue ale colegilor cercetători de a studia diferitele impacturi ale COVID-19.

„Acum, cercetătorii vor putea să înțeleagă mai bine modul în care SARS-CoV-2 poate suferi mutații sau evolua prin crearea de noi conexiuni despre care poate că nu am știut până acum”, explică Shyu. „În continuare, putem folosi fișele medicale electronice pentru a detecta rapid subgrupurile de pacienți care pot avea aceste afecțiuni de sănătate pe termen lung”.

Co-autorul studiului, Adnan Qureshi, profesor de neurologie în cadrul Școlii de Medicină MU și doctor în neurologie la MU Health Care, adaugă că această lucrare poate oferi medicilor niște îndrumări foarte necesare cu privire la ceea ce trebuie să întrebe și să caute atunci când examinează un pacient care ar putea avea simptome de COVID de lungă durată.

Prof. Qureshi spune că aceste descoperiri vor fi, de asemenea, în beneficiul cercetătorilor care examinează alte aspecte ale COVID, de exemplu, impactul virusului asupra creierului sau asupra sistemului imunitar. El explică faptul că însuși conceptul de COVID lung a apărut pentru prima dată după ce medicii au început să observe că mulți „supraviețuitori” ai COVID-19 „nu mai erau neapărat normali”.

„Supraviețuitorii au în continuare simptome care uneori sunt invalidante și îi împiedică să se întoarcă la muncă sau la activitățile vieții de zi cu zi”, conchide profesorul Qureshi. „Acest lucru nu se datorează faptului că infecția COVID-19 este încă activă, ci, în schimb, infecția a provocat consecințe pe termen lung, sau sechele, sub forma unui sindrom post-COVID care ar putea persista luni sau chiar ani de zile. Cercetările noastre au reușit să identifice sechelele pe termen lung care sunt specifice COVID-19 și care separă sindromul post-COVID de alte sindroame post-virale.”

Descoperirile apar în revista Open Forum Infectious Diseases.