• Poluarea aerului a fost asociată de mult timp cu bolile cardiovasculare și respiratorii.
  • Mai mult de 1,52 milioane dintre aceștia au fost diagnosticați cu depresie în perioada studiată, între 2005 și 2016, potrivit cererilor de plată Medicare.
  • Cercetătorii din Marea Britanie și China au investigat asocierea dintre expunerea pe termen lung la mai mulți poluanți atmosferici și incidența depresiei și a anxietății.

Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică crește riscul de depresie, potrivit unei perechi de studii noi publicate în rețeaua de reviste științifice JAMA. Un studiu publicat vineri în JAMA Network Open a constatat că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare atmosferică crește riscul de depresie cu debut tardiv în rândul persoanelor în vârstă.

Celălalt studiu, publicat în JAMA Psychiatry, a constatat că expunerea pe termen lung chiar și la niveluri scăzute de poluanți atmosferici a fost asociată cu o incidență crescută a depresiei și a anxietății.

Poluarea aerului a fost asociată de mult timp cu bolile cardiovasculare și respiratorii. Noile studii se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea aerului afectează, de asemenea, sănătatea mintală.

Recomandări

ȚIN CONT DE CRIZA MONDIALĂ
GAGA E „DEZAMĂGITĂ"
EDITORIALUL LUI CRISTOIU
VIAȚA LA CĂMIN E CHIN
CE MAI FACE COVIDUL?
MILTON FACE RAVAGII

Pentru studiul privind efectele poluării atmosferice asupra americanilor în vârstă, cercetătorii de la Harvard și Emory University au examinat datele a aproape nouă milioane de persoane care beneficiază de Medicare, sistemul guvernamental de asigurări de sănătate al SUA pentru persoanele cu vârsta de peste 64 de ani.

Mai mult de 1,52 milioane dintre aceștia au fost diagnosticați cu depresie în perioada studiată, între 2005 și 2016, potrivit cererilor de plată Medicare.

Am observat asocieri dăunătoare semnificative din punct de vedere statistic între expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare atmosferică și riscul crescut de diagnosticare a depresiei la sfârșitul vieții”, au declarat cercetătorii.

S-a observat că persoanele dezavantajate din punct de vedere socio-economic au prezentat un risc mult mai mare de depresie la sfârșitul vieții în acest studiu”, au precizat aceștia. „Aceștia sunt expuși simultan atât la stres social, cât și la condiții de mediu precare, inclusiv la poluarea aerului”.

Pentru studiu, cercetătorii au cartografiat nivelurile de poluare și le-au comparat cu adresele pacienților Medicare. Poluanții la care aceștia au fost expuși au fost particulele fine, cum ar fi praful sau fumul, dioxidul de azot, care provine în principal din emisiile din trafic, și ozonul, care este emis de mașini, centrale electrice și rafinării.

Cercetătorii au declarat că persoanele în vârstă pot fi deosebit de susceptibile la depresia legată de poluare din cauza vulnerabilității lor pulmonare și neuronale.

Deși depresia este mai puțin răspândită în rândul adulților în vârstă în comparație cu populația tânără, pot exista consecințe grave, cum ar fi afectarea cognitivă, boli fizice comorbide și deces”, au spus ei.

În celălalt studiu, cercetătorii din Marea Britanie și China au investigat asocierea dintre expunerea pe termen lung la mai mulți poluanți atmosferici și incidența depresiei și a anxietății.

Aceștia au studiat un grup de aproape 390.000 de persoane, majoritatea din Marea Britanie, pe o perioadă de 11 ani și au constatat că a existat un risc crescut de depresie și anxietate chiar și la niveluri de poluare sub standardele de calitate a aerului din Marea Britanie.