• Inflamația mușchiului cardiac, sau miocardita, care poate fi cauzată direct de o infecție virală, poate progresa până la a se manifesta în disfuncții miocardice subclinice sau evidente.
  • Prezenta analiză sistematică a examinat 101 studii legate de simptomele cardiace pe termen lung după COVID-19.
  • Constatările studiului au evidențiat o varietate de prezentări ale simptomelor cardiace observate după COVID-19, multe dintre acestea putând să dureze luni sau chiar un an.

Într-un studiu recent postat pe serverul de preimprimare medRxiv*, cercetătorii au descris simptomele cardiace pe termen lung asociate cu boala coronavirus 2019 (COVID-19). Studii recente au arătat că simptomele cardiace pe termen lung asociate cu infecția COVID-19 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2) pot persista timp de luni sau chiar ani.

Se observă frecvent disconfort toracic, boală cardiacă inflamatorie și aritmie, printre alte simptome. Inflamația mușchiului cardiac, sau miocardita, care poate fi cauzată direct de o infecție virală, poate progresa până la a se manifesta în disfuncții miocardice subclinice sau evidente, cu sau fără anomalii electrofiziologice cu consecințe pe termen lung.

Intensitatea și durata de timp a acestor simptome cardiace diferă de la un pacient la altul. Detectarea factorilor de risc este un domeniu de cercetare important și activ, care poate contribui la monitorizarea și tratamentul acestor simptome și poate reduce povara unei eventuale boli și a mortalității în rândul supraviețuitorilor COVID-19.

Recomandări

UCRAINA POATE LOVI RUSIA
ÎNCEPE G20 LA RIO
CINE A FOST BELA KAROLYI?
ȘTII UNDE AU ERUPT VULCANII?
UNDE FACI REVELIONUL?
FOODSERVICE FOR YOU

Prezenta analiză sistematică a examinat 101 studii legate de simptomele cardiace pe termen lung după COVID-19, dintre care 92 au furnizat suficiente date pentru meta-analiză. Aceste studii au evaluat 49 de simptome cardiace distincte pe termen lung observate după COVID-19, disconfortul toracic și aritmia fiind cele mai des studiate simptome. Mai mult de două treimi din toate studiile au implicat cohorte prospective, în timp ce 14 au inclus cercetări retrospective și 15 au efectuat cercetări transversale. Majoritatea cercetărilor au implicat sondaje online, studii regionale și studii în mai multe spitale sau într-un singur spital.

Aproximativ 60% dintre studii au avut o dimensiune a eșantionului cuprinsă între 100 și 999 de participanți, în timp ce 28% au implicat un minim de 1.000 de participanți. Majoritatea studiilor au confirmat clinic infecțiile cu SARS-CoV-2. Simptomele cardiace pe termen lung au fost examinate clinic sau raportate de pacient. Datele index ale perioadelor de urmărire au fost diferite de la un studiu la altul. În plus, 45 de studii au recrutat pacienți internați, 15 studii au recrutat pacienți ambulatoriali, iar 35 de studii au recrutat pacienți internați, precum și pacienți ambulatoriali. Majoritatea studiilor au implicat pacienți cu COVID-19 indiferent de gravitate, în timp ce instrumentele utilizate pentru a măsura gravitatea au fost foarte diferite.

Analiza simptomelor cardiace

Cinci sau mai multe studii au documentat zece simptome cardiace, inclusiv disconfort toracic, aritmie, anomalii cardiace, hipertensiune, leziuni miocardice, accident vascular cerebral, tromboembolism, insuficiență cardiacă, miocardită și boală coronariană. Pentru aceste simptome, au fost efectuate, de asemenea, atât meta-analize cu efecte aleatorii, cât și meta-analize cu efecte fixe. Toate simptomele au prezentat variații semnificative între studii. Un model cu efecte aleatorii a descris proporția cumulată a simptomelor cardiace, inclusiv durerea toracică, hipertensiunea, aritmia, anomaliile cardiace, tromboembolismul, leziunile miocardice, accidentul vascular cerebral, boala coronariană, miocardita și insuficiența cardiacă.

După stratificare, eterogenitatea a rămas semnificativ ridicată pentru majoritatea simptomelor din strat. Studiile care au avut cel mai mic scor de calitate, cele mai slabe strategii de eșantionare, tehnici transversale și cea mai mică dimensiune a eșantionului au indicat cea mai mare prevalență a ambelor simptome.

De exemplu, proporția supraviețuitorilor COVID-19 care au avut disconfort toracic a variat de la 21,32% în analizele cu scor de calitate scăzută, 9,26% în cele de calitate medie și 4,04% în cele cu scor de înaltă calitate. Tendințe similare au fost observate și pentru alte simptome; cu toate acestea, proporția mică de studii din anumite straturi a împiedicat efectuarea unei analize formale.

Constatările studiului au evidențiat o varietate de prezentări ale simptomelor cardiace observate după COVID-19, multe dintre acestea putând să dureze luni sau chiar un an. Există o varietate considerabilă în ceea ce privește designul cercetării și o variație semnificativă în ceea ce privește proporția de simptome raportate de caracteristicile studiului.