- Uraganele favorizează proliferarea microorganismelor patogene în apele de inundație, crescând riscul de infecții.
- Recent, au fost raportate cazuri mai mari de infecții cu Vibrio vulnificus după uragane.
- Accesul limitat la asistență medicală afectează în special persoanele vulnerabile.
Microorganismele patogene se multiplică în apele de inundație după un uragan și persistă în locuințele oamenilor mult timp după ce pericolul inițial a trecut. Cunoașterea momentului în care să soliciti asistență medicală este crucială pentru a limita răspândirea bolilor după o furtună, scrie BBC.
De-a lungul ultimilor șapte ani, Naresh Kumar și echipa sa de la Universitatea din Miami au adunat date despre uragane, inclusiv Maria, Irma, Ian, Michael, Dorian, Helene și Milton, toate provocând daune semnificative în SUA. Studiul lor s-a concentrat nu pe distrugerile aduse infrastructurii sau pe viețile pierdute, ci pe impactul mai subtil, dar letal, al dezastrelor naturale asupra bolilor infecțioase.
Acest aspect a fost evidențiat recent de uraganul Helene, care a afectat Florida cu vânturi de până la 225 km/h și a provocat inundații în Carolina de Nord. Autoritățile sanitare au avertizat despre o posibilă creștere a infecțiilor cu Vibrio vulnificus, o bacterie periculoasă care poate provoca grave leziuni ale pielii și chiar amputații. Până acum, în 2024, au fost raportate 77 de cazuri și 15 decese, cele mai multe înregistrate într-un deceniu.
Vibrio prosperă în ape calde, iar uraganele se manifestă în sezonul în care acestea sunt cele mai ridicate. Inundațiile pot muta bacteriile în zone interioare, expunând populația la apă contaminată. De asemenea, uraganele pot provoca infecții gastro-intestinale în comunitățile afectate, iar studiile arată o creștere a bolilor infecțioase după astfel de dezastre.
Impactul uraganelor asupra sănătății publice este adesea subestimat, de exemplu, prin expunerea cronică la mucegaiuri care poate provoca alergii și astm. Kumar a observat o creștere a problemelor respiratorii în rândul locuitorilor din Florida după uraganele recente, subliniind că prioritizarea reparațiilor în locuințe poate lăsa probleme de sănătate nerezolvate.
După inundații, apa stagnantă poate crea un mediu propice pentru țânțari, crescând riscul de boli virale. Uraganele au fost asociate cu o creștere a infecțiilor cu West Nile, Zika și dengue. Totodată, mucegaiurile se pot dezvolta în locuințe, afectând calitatea aerului și sănătatea respiratorie.
Accesul la asistență medicală este adesea limitat după uragane, în special pentru cei vulnerabili. Risc de infecții și boli este mai mare pentru persoanele sărace, care nu au mijloacele necesare pentru a se adapta după dezastre.
Kumar și Davis subliniază necesitatea unor măsuri proactive, cum ar fi centre mobile de asistență medicală, pentru a răspunde nevoilor comunităților afectate. Aceasta nu este doar responsabilitatea guvernului, ci și a tuturor furnizorilor de servicii medicale, atât publici, cât și privați.