• România se află pe locul al doilea în UE la capitolul sedentarism
  • Guvernul României se află pe penultimul loc din Europa la investiții în sport
  • OMS clasează sedentarismul pe locul 4 în topul factorilor de risc pentru mortalitate

Poate că ai auzit tot felul de sfaturi despre ce fel de vitamine și suplimente trebuie să iei zilnic ca să îți sporești imunitatea în fața virusului.

Suplimentele pot aduce și ele un plus, dar poate cea mai mare problemă a românilor este faptul că nu fac exerciții fizice, conform datelor Comisiei Europene.

Conform Eurobarometru 2018, 63% dintre români nu fac niciodată sport 2% dintre români fac sport constant, 5% dintre români sunt membri ai unui club de fitness, iar 75% dintre români petrec cel puțin două ore și jumătate pe zi la calculator/televizor

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Lipsa mișcării, alături de obiceiurile alimentare proaste, pot scădea imunitatea și te pot predispune peste ani la boli cardiovasculare și diabet.

„Motivația vine pe parcurs. Începi să iubești procesul, să-ți dai seama că ceea ce faci nu numai că te face să arăți bine, dar te va menține și mai sănătos. Te vei simți mai bine, vei dormi mai bine și vei sta cât mai ferit de medicamente și de doctori”, spune Ovidiu Istrate, dublu campion național la culturism pentru juniori și antrenor de fitness

Principalul motiv pentru neimplicarea în activități fizice: lipsa timpului (50%), lipsa de motivație sau interes (18%), prezența unei dizabilități sau boli (12%), costuri ridicate (8%)

Lipsa sportului din viața noastră se reflectă, poate cel mai bine, în cât investește Guvernul în activități de acest fel: doar 30 de euro pentru fiecare român anual.

„Atâta timp cât nu ai un sistem educațional în care sportul să aibă un loc destul de bun și destul de important, indiferent cât de mult investești, n-o să se schimbe foarte mult situația. Cred că, la noi, sportul ajunge cum au ajuns și școlile profesionale, și competențele pe care nu le mai regăsim acum pe piața muncii”, spune Alexandru Dincovici, antropolog.