Ce este încălzirea globală și de ce depinde viața noastră de reducerea arderii combustibililor fosili

• Creșterea temperaturilor produce perturbări ale fenomenelor meteorologice, dar oamenii încă pot acționa.
• În momentul în care activitățile umane emit în atmosferă mai multe gaze decât ar fi prezente în mod natural, clima se schimbă într-un mod care poate perturba viața pe planetă.
• Consumând acești combustibili fosili pe o perioadă de câteva decenii, cantitatea de CO2 din atmosferă a crescut cu peste 40% față de perioada preindustrială.

Ce este încălzirea globală și de ce depinde viața noastră de reducerea arderii combustibililor fosili? Centrul științei climei peste reprezentat de efectul de seră – modul în care atmosfera Pământului captează o parte din căldura care ajunge la noi de la soare, scrie Financial Times. Viața depinde de această încălzire. În lipsa acestuia, dacă toate radiațiile solare ar fi reflectate direct în spațiu, temperatura medie globală ar fi de aproximativ -18°C, în loc de 14 grade, atât cât avem în prezent.

Atunci când activitățile umane emit în atmosferă mai multe gaze care absorb căldura decât ar fi prezente în mod natural, clima se schimbă într-un mod care poate perturba viața pe planetă.

Chiar dacă vaporii de apă contribuie mai mult decât alte gaze la efectul de seră natural, cel mai important contributor antropic este dioxidul de carbon, din cauza volumelor mari de CO2 generate de arderea combustibililor fosili: cărbune, petrol și gaze naturale. În straturile geologice din întreaga lume există trilioane de tone de compuși bogați în carbon – rămășițele a nenumărate plante, animale și microbi.

Următorul cel mai important gaz de încălzire este metanul (CH4), generat de producția agricolă, industrială și energetică. Fiecare moleculă de metan poate absorbi mult mai multă căldură decât CO2, dar, din fericire, există mult mai puțin metan în atmosferă și nu rămâne în atmosferă atât de mult timp – în medie, doar în jur de 12 ani. Alte gaze cu efect de seră includ oxidul de azot și compușii de fluor.

Clima a variat de-a lungul istoriei Pământului ca urmare a interacțiunii complexe dintre procese, inclusiv activitatea vulcanică, variabilitatea solară și schimbările ciclice ale curenților oceanici.

Creșterea temperaturii provoacă perturbări meteorologice

Unii sceptici în materie de climă au încercat să pună încălzirea de aproximativ 1°C observată de la începutul activității industriale pe seama variabilității naturale, mai degrabă decât pe seama acțiunilor umane. Cu toate acestea, acest punct de vedere este de nesusținut din punct de vedere științific din cauza creșterii mari a temperaturii și a absenței unor explicații naturale plauzibile.

Această creștere a temperaturii cu 1,1°C provoacă deja perturbări ale modelelor meteorologice. Distribuția precipitațiilor se schimbă. O atmosferă mai caldă duce la reținerea a umidității și a energiei, ceea ce înseamnă că furtunile și inundațiile devin mai severe. În schimb, în alte zone, seceta și căldura mai intensă provoacă incendii de pădure și pierderi de recolte.

Ritmul activității industriale și răspunsul întârziat al atmosferei și al oceanelor înseamnă că este inevitabilă o nouă creștere a încălzirii până la cel puțin 1,5°C – și mulți oameni de știință se așteaptă ca temperatura să depășească 2°C chiar dacă lumea va lua cele mai puternice măsuri la care ne putem aștepta în mod realist.

Cum putem combate încălzirea globală

Combaterea încălzirii globale depinde, în primul rând, de reducerea drastică a emisiilor de carbon la nivel mondial. Cărbunele generează cel mai mult CO2 pe unitatea de energie produsă, urmat de petrol și apoi de gazele naturale.

Prin urmare, lumea investește în surse alternative fără emisii de dioxid de carbon, în special în energie eoliană și solară, împreună cu baterii și alte tehnologii care să stocheze această energie pentru atunci când vremea este calmă și cerul este întunecat. Electricitatea generată din surse regenerabile ar putea produce combustibil pentru transport, cu un impact foarte mic asupra gazelor cu efect de seră, prin descompunerea apei în elementele sale componente: hidrogen și oxigen. Energia nucleară este o altă sursă de energie fără emisii de carbon.

Multe companii s-au angajat să atingă obiective „net zero” sau în reducerea folosirii unor astfel de emisii, hotărând să își reducă emisiile de carbon și să compenseze impactul celor pe care nu le pot reduce, investind în sisteme de eliminare a CO2 din atmosferă. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este reîmpădurirea deoarece copacii absorb CO2 din atmosferă pe măsură ce cresc, dar acest lucru ar duce la reducerea terenului disponibil pentru agricultură.

Metode mai complexe din punct de vedere tehnic includ eliminarea CO2 din aer sau din emisiile centralelor electrice și stocarea acestuia în subteran. Însă aceste tehnologii cu „emisii negative” nu pot fi extinse pe termen scurt. Succesul pe termen lung va depinde de angajamentul politic și economic real al persoanelor, al companiilor și al guvernelor de a-și decarboniza activitățile.