Ce se întâmplă dacă muncim 8 ore pe săptămână în loc de 8 ore pe zi?

• S-a vorbit mult în ultima vreme despre schimbarea programului de lucru, de exemplu, trecerea de la o săptămână de lucru de 5 zile la una de 4 zile.
• În acest fel, se presupune că salariul ar trebui să rămână la același nivel.
• În timp ce unii contestă eficiența săptămânii de 4 zile, cercetătorii au decis să meargă puțin mai departe și să investigheze ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar decide să lucreze 8 ore nu pe zi, ci pe săptămână.

S-a vorbit mult în ultima vreme despre schimbarea programului de lucru, de exemplu, trecerea de la o săptămână de lucru de 5 zile la una de 4 zile.

În acest fel, se presupune că salariul ar trebui să rămână la același nivel.

În timp ce unii contestă eficiența săptămânii de 4 zile, cercetătorii au decis să meargă puțin mai departe și să investigheze ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar decide să lucreze 8 ore nu pe zi, ci pe săptămână.

Blocat în secolul XX

Creșterea productivității muncii pe seama introducerii noilor tehnologii, a automatizării și robotizării a făcut ca oamenii din multe industrii să aibă nevoie de mai puțin timp pentru a efectua cantitatea standard de muncă, scrie businessman.ru.

Se conturează o situație paradoxală. Perioada activă de lucru durează maximum 4 ore, iar restul timpului angajații îl petrec practic în lene. Desigur, acest lucru nu se întâmplă în toate companiile și întreprinderile, dar în mare parte da.

Dacă angajatul este plătit cu ora, este mai profitabil pentru el să lucreze cu normă întreagă. De asemenea, angajatorul nu are niciun motiv să îl lase pe lucrător să plece mai devreme, chiar dacă plătește pentru orele neefectuate. Acest lucru este așa doar la prima vedere. O astfel de schemă de relații de muncă a luat formă la mijlocul secolului XX și este acum depășită.

Stresul, ciuma secolului XXI

Automatizarea muncii de birou și de producție lasă din ce în ce mai puține sarcini pe care oamenii să le facă singuri. Responsabilitatea crește pe măsură ce procesele tehnologice devin tot mai complexe, se folosesc utilaje scumpe și tehnologii care necesită calificări înalte.

Apare o situație paradoxală atunci când volumul de muncă fizică scade, iar volumul de muncă psihologică și mentală crește. Epuizarea emoțională a angajaților devine flagelul multor companii. În Japonia, unde îndatoririle profesionale sunt tratate în mod deosebit cu responsabilitate, sute de persoane în floarea vârstei mor în fiecare an din cauza suprasolicitării.

Aceștia suferă de stres cronic, malnutriție, atac de cord sau accident vascular cerebral. Acest lucru necesită să se ia măsuri.

La începutul lunii iunie 2022, peste 3.300 de persoane din 70 de companii din Marea Britanie au început o perioadă de probă de 6 luni în care vor lucra 4 zile pe săptămână. Potrivit inițiatorilor experimentului, reducerea stresului și îmbunătățirea stimei de sine vor menține productivitatea muncii la același nivel.

De acest experiment depinde ce schimbări se vor face în legislația muncii în anii următori.

Munca înnobilează sufletul uman

Este posibil ca oamenii să nu fie nevoiți să muncească deloc? În timp, toate responsabilitățile lor vor fi preluate de roboți și de inteligența artificială? Nu este o coincidență faptul că în ultimii ani s-a vorbit despre un venit necondiționat de tip pensie, care să ne permită să trăim fără să muncim. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este deja posibil în totalitate sau parțial.

Totuși, omul este o ființă socială. Este important pentru el să contribuie la societate, să se simtă util și să primească aprobare și recompensă. Nu este o coincidență faptul că pensionarii, care își iau o odihnă binemeritată, suferă de o lipsă de contacte sociale.

Trebuie să muncești, chiar și puțin. Ne face să ne simțim fericiți. Dar cât timp exact durează să te simți fericit?

8 ore pe săptămână sunt suficiente

Un studiu la scară largă din 2019 sugerează că petrecerea a doar 8 ore pe săptămână la locul de muncă este suficientă pentru a beneficia de bunăstarea noastră mentală și fizică. De la creșterea duratei orelor de muncă, fondul emoțional nu se îmbunătățește proporțional. Acesta rămâne la același nivel.

Putem compara situația cu exemplul vitaminei C, spune autorul principal al studiului, Daiga Kamerade. Există o doză zilnică recomandată care aduce beneficii organismului. Dacă o mărim, nu va aduce beneficii suplimentare. Mai degrabă va face rău, adaugă sociologul.