• Cercetătorii spun că au reușit să folosească viziunea nocturnă și inteligența artificială ca să afle cum își construiesc păianjenii pânzele.
  • Ei au folosit inteligența artificială ca să urmărească picioarele păianjenilor și să vadă exact cum au interacționat aceștia cu pânzele lor de-a lungul timpului.
  • Cercetătorii speră că, înțelegând mai bine creierul păianjenului, ei vor putea înțelege mai bine și sistemele cerebrale mai mari.

Păianjenii pot fi niște creaturi extrem de intrigante. Fie că vorbim de păianjenii mari care îți provoacă coșmaruri, fie că vorbim de păianjenii care vânează în haite, aceste creaturi, uneori minuscule, pot fi spectaculoase. Cercetătorii de la Universitatea „John Hopkins” din Maryland s-ar putea să fi dezlegat dintre cele mai mari mistere care privesc păianjenii. Aceștia spun că au reușit să folosească viziunea nocturnă și inteligența artificială ca să afle cum își construiesc păianjenii pânzele.

Cercetătorii și-au publicat descoperirile online în ediția din noiembrie 2021 a revistei Current Biology. Unul dintre coautori, Andrew Gordus, spune că a devenit interesat pentru prima dată de modul în care păianjenii construiesc pânzele în timp ce se afla într-o zi la o plimbare de observare a păsărilor cu fiul său. Gordus este, de asemenea, biolog comportamental la Școala Krieger de Arte și Științe.

După ce am văzut o pânză spectaculoasă, m-am gândit că, dacă ai merge la grădina zoologică și ai vedea un cimpanzeu construind asta, te-ai gândi că este un cimpanzeu uimitor și impresionant. Ei bine, acest lucru este și mai uimitor, deoarece creierul unui păianjen este atât de mic și am fost frustrat că nu știam mai multe despre cum se produce acest comportament remarcabil”, a împărtășit Gordus într-un comunicat de presă despre studiu.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Inteligența artificială, folosită în descoperirea modului în care păianjenii construiesc pânze

Nu toți păianjenii construiesc pânze, dar cei care o fac, au fascinat oamenii de știință timp de secole. Cum stabilesc ei când și unde să pună pânza? Cum reușesc să construiască capcane atât de stabile și de fiabile fără să se uite? Aceste întrebări au reprezentat bariere în înțelegerea modului în care păianjenii își țes pânzele. Gordus spune că primul pas, totuși, a fost înțelegerea modului în care creierul mic al păianjenilor îi ajută pe aceștia să construiască pânzele.

Cercetătorii au documentat și au analizat toate abilitățile motorii implicate în proces creării unei pânze de păianjen. Acest lucru nu a fost posibil până acum. Dar, cu ajutorul noii tehnologii, Gordus și ceilalți cercetători au putut să înregistreze toate acțiunile unui păianjen.

Cercetătorii s-au concentrat asupra țesătorului de globuri cu coadă, o specie mică de păianjen, originar din vestul Statelor Unite. Acești păianjeni își construiesc pânzele în timpul nopții. Ca atare, cercetătorii au amenajat în laboratorul propriu o zonă cu camere cu infraroșu și poziții de lumini în jurul habitatului păianjenului. În acest cadru, ei au înregistrat modul în care păianjenii își construiesc pânzele.

Abel Corver, autorul principal al studiului, spune că a trebuit, de asemenea, să urmărească picioarele tuturor celor șase păianjeni pe care i-au folosit în timpul studiului. Corver era, de asemenea, un student absolvent care studia neurofiziologia și construcția pânzei la momentul respectiv. El spune că a fost prea mult pentru un om să treacă prin asta. Aici a fost de ajutor inteligența artificială.

Cercetătorii au folosit inteligența artificială ca să urmărească mișcările rapide ale picioarelor păianjenilor și să vadă exact cum au interacționat țesătorii de globuri cu pânzele lor de-a lungul timpului. Ei au descoperit că, deși rezultatul final pare diferit, regulile pe care păianjenii le-au urmat pentru a-și construi pânzele au fost aceleași de fiecare dată.

Cercetătorii speră că, înțelegând mai bine creierul păianjenului, ei vor putea înțelege mai bine și sistemele cerebrale mai mari.