- Până acum, convingerea de bază era că planetele dobândeau aceste elemente, precum și gaze nobile precum heliul, din nebuloasa din jurul unei stele tinere.
- Analizând cantități foarte mici de element kripton și de formele sale variante din probele de meteorit, cercetătorii au putut deduce originea elementelor din rocă.
- Rezultatele sugerează, de asemenea, că creșterea planetei Marte a fost finalizată înainte ca nebuloasa solară să se disipeze, iar kriptonul atmosferic trebuie să se fi păstrat, probabil prins în subteran sau în calotele polare de gheață.
O nouă analiză a unui vechi meteorit din interiorul planetei Marte contrazice o presupunere comună privind modul în care planetele stâncoase precum Pământul, Venus și Marte dobândesc elemente precum hidrogenul, carbonul, oxigenul și azotul.
Până acum, convingerea de bază era că planetele dobândeau aceste elemente, precum și gaze nobile precum heliul, din nebuloasa din jurul unei stele tinere, a declarat Sandrine Péron, de la Universitatea din California (UC) – Davis, într-un comunicat, potrivit The Independent.
În etapele timpurii ale formării acestor planete, când erau doar bile de rocă topită, oamenii de știință credeau că elemente precum hidrogenul, carbonul, oxigenul, azotul și gaze inerte se dizolvau în oceanul de magmă și apoi se degazau înapoi în atmosferă.
Cercetătorii au crezut că elementele volatile din interiorul planetei reflectă compoziția nebuloasei solare sau un amestec de materiale volatile solare și meteorice, în timp ce gazele din atmosferă se credea că provin în mare parte de la meteoriți. Cele două surse – solară și condritică – se pot distinge, potrivit acestora, după raportul dintre izotopii gazelor nobile, în special cel al kriptonului.
Noile descoperiri le contrazic pe cele vechi
Cu toate acestea, noul studiu, publicat joi în jurnalul Science, a descoperit că meteoriții livrau elemente volatile către aceste planete în formare mult mai devreme decât se credea până acum și în prezența nebuloasei.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au evaluat în mod special mostre de meteoriți de pe Marte, despre care ei spun că prezintă un „interes deosebit”, deoarece planeta s-a format relativ repede – solidificându-se în aproximativ 4 milioane de ani de la nașterea sistemului solar, comparativ cu Pământul, a cărui formare a durat între 50 și 100 de milioane de ani.
Ei au evaluat părți din meteoritul Chassigny, care a căzut pe Pământ în nord-estul Franței în 1815 – un eșantion rar și neobișnuit deoarece se crede că reprezintă interiorul Planetei Roșii.
Analizând cantități foarte mici de element kripton și de formele sale variante din probele de meteorit, cercetătorii au putut deduce originea elementelor din rocă. Aceștia au descoperit că diferitele forme ale elementului din meteorit corespundeau cu cele din meteoriții condritici, nu cu cele din nebuloasa solară.
Cum s-a format Marte
Pe baza rezultatelor, oamenii de știință spun că atmosfera lui Marte nu se poate fi format pur și simplu prin degazare din mantaua, deoarece acest lucru i-ar fi dat o compoziție condritică.
În schimb, ei spun că meteoriții au livrat elemente volatile planetei în formare mult mai devreme decât se credea anterior și în prezența nebuloasei, „inversând gândirea convențională”.
Cercetătorii spun că planeta trebuie să fi dobândit atmosfera din nebuloasa solară, după ce oceanul de magmă s-a răcit, pentru a preveni amestecul substanțial între gazele condritice din interior și gazele solare atmosferice. Rezultatele sugerează, de asemenea, că creșterea planetei Marte a fost finalizată înainte ca nebuloasa solară să se disipeze, iar kriptonul atmosferic trebuie să se fi păstrat, probabil prins în subteran sau în calotele polare de gheață.
„Compoziția interiorului marțian pentru kripton este aproape pur condritică, dar atmosfera este solară. Este foarte distinctă”, a explicat Dr. Peron.
„În timp ce studiul nostru indică în mod clar gazele condritice din interiorul marțian, acesta ridică, de asemenea, câteva întrebări interesante cu privire la originea și compoziția atmosferei timpurii a lui Marte”, a declarat Sujoy Mukhopadhyay, un alt co-autor al studiului.