Roverul chinez Yutu 2 a transmis noi imagini de pe partea îndepărtată a Lunii înainte de Anul Nou Chinezesc

FOTO - Captură de ecran Youtube
  • CNSA a făcut publice noi fotografii surprinse de roverul său selenar Yutu-2, alături de urări adresate chinezilor cu ocazia Anului Nou Chinezesc.
  • În fotografii pot fi văzute urmele lăsate de roţile roverului pe solul selenar, câteva roci şi un mic crater de impact de pe suprafaţa Lunii.
  • Yutu, sau Iepurele de Jad, este cunoscut drept animalul de companie al zeiţei Lunii Chang’e în mitologia chineză.

Administraţia Spaţială Naţională din China (CNSA) a făcut publice noi fotografii surprinse de roverul său selenar Yutu-2, alături de urări adresate chinezilor cu ocazia Anului Nou Chinezesc, Anul Iepurelui, relateaza mass media internațională.

În fotografiile date publicităţii sâmbătă pot fi văzute urmele lăsate de roţile roverului pe solul selenar, câteva roci şi un mic crater de impact de pe suprafaţa Lunii.

Yutu, sau Iepurele de Jad, este cunoscut drept animalul de companie al zeiţei Lunii Chang’e în mitologia chineză. Asocierea comună a iepurelui cu singurul satelit natural al Pământului a determinat China să numească primul său rover selenar Yutu” .

China a lansat roverul Yutu-2 împreună cu sonda Chang’e-4, în 2019, atât robotul teleghidat cât şi sonda de aselenizare asolizând uşor pe partea întunecată a Lunii, o premieră pentru umanitate.

Roverul Yutu-2 şi sonda de aselenizare Chang’e-4 s-au trezit din modul inactiv la 15, respectiv 16 ianuarie, la începutul celei de-a 51-a zi de când se află pe Lună. O zi pe Lună este egală cu 14 zile pe Pământ, iar o noapte are aceeaşi lungime. Sonda selenară trece în modul inactiv în timpul nopţii de pe Lună din cauza lipsei de energie solară.

Yutu-2 funcţionează de peste patru ani pe Lună unde a parcurs aproape 1.500 de metri în total şi unde a înregistrat o cantitate de date ştiinţifice de peste 940 gigabiţi (GB).

CNSA a trimis anterior primul său rover pentru explorarea Lunii, Yutu, în 2013. Acesta a rămas activ timp de 31 de luni pe faţa vizibilă a satelitului natural al Pământului.

De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul său natural are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Terra.