STUDIU. Numărul stelelor pe care oamenii le pot vedea cu ochiul liber s-a redus dramatic în ultimul deceniu

• Numărul de stele pe care oamenii le pot vedea cu ochiul liber s-a redus dramatic în ultimul deceniu.
• Cauza este „strălucirea cerului” cauzată de iluminatul artificial – luminozitatea acestei străluciri a crescut în fiecare an începând cu 2011.
• Aceasta este concluzia a 12 ani de astronomi amatori și cetățeni cercetători care ies noaptea pentru a număra stelele.

Poluarea luminoasă provocată de iluminatul nocturn continuu pare să se intensifice, potrivit unui studiu care are la bază observaţii făcute zeci de mii de persoane din diferite locuri de pe glob, potrivit BBC și revistei Sciene.

Potrivit studiului, numărul stelelor vizibile raportat în locurile de observare a boltei cereşti a scăzut, din 2011 până în 2022, cu o valoare care indică o creştere a luminozităţii nocturne a cerului cuprinsă între 7% şi 10% anual, mai mult decât au arătat măsurătorile anterioare bazate pe date satelitare.

Cele mai multe date au provenit din America de Nord – în special Statele Unite – şi Europa, în timp ce pentru zone din Asia, Africa şi America de Sud au fost disponibile date minimale.

Cerul devine din ce în ce mai strălucitor

Au fost realizate peste 29.000 de rapoarte individuale în peste 19.000 de locuri de pe glob, mai precizează cercetarea. „Cercetătorii-cetăţeni” care au furnizat datele au făcut observaţii cu ochiul liber privind vizibilitatea stelelor.

Studiul analizează fenomenul „skyglow” – strălucirea artificială a cerului nocturn cauzată de dispersia luminoasă în atmosferă creată de om. Strălucirea cerului pe timpul nopţii deasupra marilor oraşe este un fenomen bine-cunoscut, cu care se confruntă însă şi localităţi cu o populaţie mai redusă.

„Acest studiu este important din două motive. În primul rând, este pentru prima dată când luminozitatea cerului este studiată pe scară continentală. În al doilea rând, arată că normele existente alături de legislaţie nu reuşesc să reducă strălucirea cerului sau măcar să-i stopeze intensificarea” , a spus fizicianul Christopher Kyba, de la Centrul german de cercetare în domeniul Geoştinţelor (GFZ), din cadrul Ruhr-Universität Bochum, autorul principal al cercetării publicate în revista Science.

„În ultimul deceniu, înţelegerea consecinţelor ecologice ale luminii au crescut semnificativ, la fel ca şi înţelegerea şi modelarea luminii în atmosferă” , a spus Kyba.

Cartografierea poluării luminoase

Potrivit unui studiu din 2017 realizat pe baza unor observaţii satelitare, suprafaţa Terrei iluminată artificial pe timpul nopţii creşte cu circa 2% în fiecare an în ceea ce priveşte strălucirea şi extinderea

Aceste date ar putea subestima situaţia întrucât observarea satelitară globală folosită în prezent nu este sensibilă la tipul de lumină emis de sursele LED moderne, a spus Kyba. Iar sateliţii disting cu dificultate semnele luminoase întrucât acestea emit lumină în principal în lateral, nu în sus, a adăugat Kyba.

Poluarea luminoasă a generat temeri referitoare la efectele sale ecologice asupra oamenilor şi animalelor. Spre exemplu, cercetarea a arătat că poluarea luminoasă ameninţă licuricii, care deţin organe luminiscente specializate, ale căror semnale sunt folosite pentru comunicare, precum şi ca parte din ritualul de împerechere.

Potrivit cercetătorilor, pot fi implementate măsuri suplimentare în vederea atenuării poluării luminoase, printre care un design mai bun al direcţiei, extinderii şi tipului de lumină folosit.

„Este adevărat că nu vom ajunge niciodată la situaţia să nu mai existe cer strălucitor deasupra oraşelor. Dar este complet întemeiat să ne imaginăm că, folosind un design mai bun, Calea Lactee ar putea fi vizibilă chiar şi deasupra oraşelor cu câteva sute de mii de locuitori.” , a mai spus Kyba.

„În nopţile cele mai bune, am reuşit să văd urme estompate ale Căii Lactee la locuinţa mea din centrul Potsdam, Germania, cu o populaţie de circa 180.000. Dacă toate luminile cu direcţie improprie din Potsdam ar fi înlocuite de unele mai eficiente, nivelul de luminozitate cerească ar fi redus substanţial, iar Calea Lactee ar fi mai vizibilă pe scară mai largă” , a adăugat Kyba.

Observarea stelelor pare în prezent limitată la terenuri din locuri izolate unde turiştii trebuie să se aventureze, precum şi la regiuni mai puţin dezvoltate.