- Nivelurile periculoase de caniculă care au pârjolit în această vară zone întinse din emisfera nordică sunt susceptibile să afecteze cea mai mare parte a lumii de trei până la zece ori mai des până la sfârșitul secolului, pe măsură ce impactul crizei climatice cauzate de om se va accelera.
- Potrivit studiului, publicat joi în revista Communications Earth & Environment de către cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Washington, această creștere ar trebui să aibă loc în țările aflate la latitudini medii, precum SUA, China, Japonia și cele din Europa de Vest.
- „Căldura periculoasă” este definită ca fiind de 39,4 grade Celsius chiar și peste.
Nivelurile periculoase de căldură care au pârjolit în această vară zone întinse din emisfera nordică sunt susceptibile să afecteze cea mai mare parte a lumii de trei până la zece ori mai des până la sfârșitul secolului, pe măsură ce impactul crizei climatice cauzate de om se va accelera.
Potrivit studiului, publicat joi în revista Communications Earth & Environment de către cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Washington, această creștere ar trebui să aibă loc în țările aflate la latitudini medii, precum SUA, China, Japonia și cele din Europa de Vest.
„Căldura periculoasă” este definită ca fiind de 39,4 grade Celsius chiar și peste.
Până în 2050, numărul zilelor de căldură periculoasă în această regiune va fi mai mult decât dublu.
În Chicago, până în 2100, numărul valurilor periculoase de căldură va crește de 16 ori
Valurile de căldură mortală sunt rare în prezent la latitudinile medii, dar este posibil să înceapă să se întâmple anual în această regiune. De exemplu, se estimează că în Chicago, până în 2100, numărul valurilor periculoase de căldură va crește de 16 ori, arată studiul.
Situația va fi și mai gravă la tropice, unde oamenii ar putea fi expuși la căldură periculoasă în majoritatea zilelor din an. Zilele de „căldură extrem de periculoasă” – care este definită ca fiind de 51 grade Celsius s-ar putea dubla. Experții spun că aceste niveluri de căldură depășesc limitele supraviețuirii umane.
Proiecțiile au fost realizate în ipoteza că temperaturile medii globale vor crește cu 2 grade Celsius, un plafon stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Acordul spune că este preferabil un obiectiv mai mic, de 1,5 grade Celsius de încălzire și există un impuls din ce în ce mai mare pentru ca lumea să se mențină la 1,5 grade Celsius prin reduceri mai mari și mai rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Până în 2100, mai mult de jumătate din an va fi o provocare pentru a lucra afară
„Fenomenele de căldură record din verile recente vor deveni mult mai frecvente în locuri precum America de Nord și Europa”, a declarat autorul principal Lucas Vargas Zeppetello de la Universitatea Harvard într-un comunicat de presă. „Pentru multe locuri apropiate de ecuator, până în 2100, mai mult de jumătate din an va fi o provocare pentru a lucra afară, chiar dacă începem să reducem emisiile”.
Studiul a folosit indicele de căldură, care ia în considerare atât temperatura aerului, cât și umiditatea pentru a măsura impactul căldurii asupra oamenilor.
„Aceste standarde au fost create inițial pentru persoanele care lucrează în interior, în locuri precum sălile de cazane – nu au fost gândite ca fiind condiții care s-ar întâmpla în medii exterioare, în mediul ambiant. Dar le vedem acum”, a declarat Vargas Zeppetello.
Națiunile lumii au căzut de acord, în cadrul discuțiilor internaționale privind clima de la Glasgow, Scoția, anul trecut, să vină la discuțiile din acest an din Egipt cu planuri de reducere a emisiilor care să se alinieze la Acordul de la Paris. Mai multe țări au ratat termenele limită pentru a-și prezenta planurile actualizate.
Autorii studiului au declarat că lumea trebuie să găsească modalități de a se adapta la nivelurile schimbătoare de căldură pentru a evita o creștere a numărului de boli, în special în rândul persoanelor în vârstă, al celor care lucrează în aer liber și al celor cu venituri mici.
Mai multe țări europene sunt slab pregătite pentru a face față căldurii extreme. În Marea Britanie, de exemplu, puțini oameni au aer condiționat, trenurile au fost anulate și o pistă de aeroport s-a topit în timpul unui val de căldură de câteva zile, unde temperaturile au depășit 40 grade Celsius pentru prima dată în istorie.
Studiul a analizat previziunile modelelor climatice globale existente, proiecțiile privind creșterea populației umane și relația dintre creșterea economică și emisiile de carbon pentru a stabili cât de mult și cât de repede se așteaptă să crească temperaturile.
Multe țări și întreprinderi își propun să atingă nivelul zero net în care emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt mai mari decât cele eliminate din atmosferă până în același an.
„Acestea sunt scenarii înspăimântătoare pe care încă avem capacitatea de a le preveni”, a declarat Vargas Zeppetello. „Acest studiu vă arată abisul, dar vă arată, de asemenea, că dispunem de o anumită agenție pentru a împiedica aceste scenarii să se întâmple.”