Google și Harvard mapează creierul folosind tehonologia A.I. Care sunt obiectivele proiectului

• Cercetătorii de la Harvard au folosit tehnologia Google pentru a mapa creierul unei muște.
• Creierul unei muște conține 100.000 de neuroni, iar fără A.I., maparea ar fi durat zeci de ani.
• Următorul obiectiv este maparea creierul unui șoarece care are 71 de milioane de neuroni.
• Maparea creierul unui șoarece ar ajuta cercetătorii să înțeleagă și creierul unui om.
• Obiectiv: cum funcționează creierul, cum sunt stocare informațiile, cum apar bolile mentale.

Tehnologia luptă pentru a rezolva una dintre cele mai mari dileme din istoria omenirii: cum funcționează creierul? Răspunsul la întrebare este mai aproape ca oricând, grație unor metode dezvoltate de cercetători de la Harvard și Google.

„Obiectivul final este de a înțelege unul dintre cele mai fascinante și complexe obiecte existente în universul cunoscut. Nu-mi pot imagina ceva mai entuziasmant decât să ne dăm seama, în sfârșit, cum acest obiect mic care generează tot ceea ce experimentăm funcționează cu adevărat”, a explicat Viren Jain, cercetător Google Research.

În 1992, oamenii de știință au folosit metode clasice pentru a mapa creierul unui vierme care conține 302 neuroni. Procesul a fost extrem de greoi astfel că orice tentativă a fost abandonată pentru trei decenii. Acum însă, Google și Harvard au trecut la next level: au mapat creierul unei muște care conține 100.000 de neuroni.

„Fără tehnologia pe care am introdus-o ar fi durat milioane de ore de efort uman pentru a finaliza și maparea creierul unei muște. Problema principală pe care am avut-o și la care am început să lucrăm la început a fost ceea ce se numește problema segmentării în care ai un set de date tridimensionale care conțin toate rețelele din creier, dar nu știi deocamdată ce face fiecare conexiune și unde ajunge. Am dezvoltat o rețea neuronală convoluțională 3D care a avut ca scop îmbunătățirea localizării automate a neuronilor 3D”, a explicat Viren Jain, cercetător Google Research.

„Rețeaua completată prin inundare. Ceea ce reprezintă un algoritm de colorare care practic colorează un obiect și apoi îl umple cu culoare ca și cum ar avea volum. E ca și cum ai turna vopsea într-o pâlnie”, a explicat Jeff Lichtman, profesor Biologie Moleculară Harvard.

Următorul pas: maparea creierul unui șoarece, care conține 71 de milioane de neuroni. Încă mult sub cel al unui om, care are 86 de milioane de neuroni. Însă acest următor pas ar putea fi suficient pentru a răspunde la toate întrebările.

„Să mapăm tot creierul unui șoarece nu va fi la îndemână. Va fi necesar un progres al tehnologiei, atât în ceea ce privește imagistica, cât și în privința infrastructurii de calculatoare. Dar este posibil ca atunci când mapăm tot creierul unui șoarece să aflăm atât de multe încât nu va mai fi nevoie să mapăm creierul uman pentru că vom fi priceput esența pentru cum este stocată informația”, a explicat Jeff Lichtman, profesor Biologie Moleculară Harvard.

„Ceea ce mă entuziasmează pe mine este că într-o zi vom înțelege precis modul în care formăm amintirile, cum recunoaștem bolile mentale. Dar pentru a face asta trebuie să creăm această tehnologie care era inimaginabilă pentru oameni în urmă cu doar câteva decenii”, a explicat Viren Jain, cercetător Google Research.

Citește și

• Inteligența Artificială poate să mintă. De ce A.I.-ul adoptă comportamente înșelătoare?
• Greta Thunberg a fost arestată în urma protestelor de la finala Eurovision
• Ce filme de succes vor apărea în 2026? Disney confirmă data de lansare pentru „Toy Story 5” și „Star Wars The Mandalorian & Grogu”