• 1 Decembrie marchează Ziua Națională a României, un moment de celebrare pentru românii din întreaga lume.
  • Pe 1 decembrie 1918, s-a hotărât în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România.
  • Ziua Națională a României este anual marcată prin evenimente patriotice, cu parade militare.

1 Decembrie marchează Ziua Națională a României, un moment de celebrare pentru românii din întreaga lume. Cu 105 ani în urmă, în 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a fost locul unde s-a decis unirea Transilvaniei cu România, stabilind fundamentul pentru ceea ce numim astăzi România Mare. În trecut, pe ce alte date s-a sărbătorit Ziua României, ce tradiții îmbrățișează românii în această zi specială, și ce evenimente sunt programate astăzi?

După Revoluție, Ziua Națională a României a fost oficializată pe 1 decembrie prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Această legislație nu doar a stabilit data, ci și a declarat 1 decembrie drept sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.

Marea Unire de la 1918

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor s-a întrunit și a finalizat lucrările prin adoptarea Hotărârii de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Această decizie a urmat după unirea Basarabiei la 27 martie 1918 și votul favorabil al organului reprezentativ al Bucovinei la 28 noiembrie 1918.

Recomandări

NAVALNÎI, OPOZANT PÂNĂ LA MOARTE ȘI DINCOLO DE EA
CÂT ÎȚI AJUTĂ MEDITAȚIILE COPILUL?
GIORGIA MELONI SUFERĂ PRIMA ÎNFRÂNGERE
BYD LANSEAZĂ U9
SCADE NUMĂRUL DE CAZURI COVID DIN ROMÂNIA
BIDEN VREA AJUTOR PENTRU UCRAINA ȘI ISRAEL

Astfel, pe 1 decembrie 1918, s-a hotărât în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, menținând totuși o autonomie locală bazată pe principii democratice, egalitate între naționalități și religii.

Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări, a anunțat atunci cu mândrie: „Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a primit rezoluțiunea prezentată prin Vasile Goldiș în întregimea ei și astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este pentru toate veacurile decisă”.

La Alba Iulia, similar cu evenimentele din Cernăuți la 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. În această locație, Marele Consiliu Național Român a fost înființat cu participarea a 200 de membri aleși și încă 50 cooptați.

În ziua următoare, Consiliul a numit un guvern provizoriu cunoscut sub numele de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, avându-l în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie, Marea Unire a fost ratificată de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand.

În aceeași zi, regele a promulgat decretul de sancționare a unirii, inclusiv a Basarabiei și Bucovinei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România a avut loc la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain între Puterile Aliate și Austria. Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a realizat prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.

La 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris a fost semnat de România și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), având ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Cu toate acestea, tratatul nu a intrat în vigoare din cauza lipsei ratificării din partea Japoniei. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au fost rezultatul unui protocol secret dintr-un tratat dintre cele două țări în 1925.

Tradiții și obiceiuri

Ziua Națională a României este anual marcată prin evenimente patriotice, cu parade militare notabile la București, în special la Arcul de Triumf, și la Alba Iulia. În întreaga țară, se desfășoară parade militare mai mici și ceremonii de depunere de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor.

În catedrale, biserici și mănăstiri din întreaga țară, se oficiază slujba „Te Deum”, prin care se pomenesc eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire din 1918.

La 1 decembrie, școlile organizează ceremonii, deși în ultimii ani, pandemia de COVID a redus aceste manifestări. În mod obișnuit, școlile și grădinițele găzduiesc serbări, iar copiii se îmbracă în port popular. Drapelul național este arborat în toate instituțiile de stat și în casele românilor patrioți, unii montând chiar un mic tricolor pe mașină.

Ziua Națională a României devine și o sărbătoare culinară, marcând deschiderea perioadei de Sărbători de Iarnă. Mulți români sărbătoresc pe 1 decembrie cu un pahar de vin, normal sau fiert, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.

Citește și