• După Unire, 78% din populația României erau țărani, industria nu s-a dezvoltat în anii următori.
• În 1933, SUA își revenea din Marea Depresiune din 1929, dar România se adâncea în criza economică.
• Marmorosch Blank, banca cunoscută din Moromeții, dădea faliment în 1931.

După Unire, România avea toate condițiile pentru a deveni o țară puternică economic, cu teritorii și infrastructuri mai mari ca oricând. Totuși, după doar 15 ani, țara era în genunchi, începeau grevele de la Atelierele CFR Grivița, „curba de sacrificiu”. Economia mondială încă resimțea criză economică americană din 1929, dar și conducerea României a comis multe greșeli.

Cum a afectat criza din SUA anii 1920 economia României?

Deși lumea nu era atât de globalizată precum este astăzi, efectele unei economii puternice, precum cea a Statelor Unite, au avut un impact semnificativ, chiar și întârziat, asupra României. În anii 1920, Statele Unite au traversat o perioadă marcată de o criză de supraproducție. Datorită inovațiilor tehnologice și optimismului de după Primul Război Mondial, producția industrială a cunoscut o creștere masivă. În aceeași perioadă, acțiunile bursiere au devenit extrem de populare, fiind cumpărate masiv de populație, ceea ce a dus la supraevaluarea acestora.

În octombrie 1929, acest balon economic s-a spart. Supraproducția industrială, agricolă și speculațiile bursiere au condus la declanșarea Marii Crize Economice, un eveniment cu efecte devastatoare care este studiat și astăzi. Unul dintre rezultatele crizei a fost scăderea drastică a valorii cerealelor, inclusiv a grâului. Această supraproducție trebuia valorificată, iar o parte din excedent a fost exportată, inclusiv în România.

La sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930, România era o țară în care agricultura domina economia, peste 78% din populație fiind ocupată în acest sector. Majoritatea locuitorilor erau țărani, mulți dintre ei analfabeți, iar industrializarea era abia la început. În urma reformei agrare din 1921, micii agricultori primiseră pământ, iar statul îi încurajase să acceseze credite pentru a-și achiziționa noi terenuri, utilaje și alte resurse necesare eficientizării agriculturii.

Cu toate acestea, criza economică a ajuns și în România, afectând atât agricultura, cât și industria. Veniturile la buget au scăzut, ceea ce a determinat guvernul să crească impozitele și să reducă salariile. Această politică de austeritate, cunoscută sub denumirea de curbele de sacrificiu (1931-1933), a dus la scăderi treptate ale salariilor funcționarilor publici și muncitorilor. În această perioadă tensionată, a avut loc și greva muncitorilor de la Atelierele CFR Grivița, un moment semnificativ în istoria socială a României.

În ciuda dificultăților economice, guvernul a continuat să încurajeze creditarea. Din păcate, acest lucru a dus la o situație în care țăranii și muncitorii au fost nevoiți să facă împrumuturi nu pentru investiții, ci pentru a-și asigura traiul zilnic. Astfel, criza economică s-a adâncit, generând efecte negative în toate sectoarele economiei.

Citește și

• Elon Musk cere instanței să împiedice OpenAI să renunțe la statutul de organizație nonprofit
• Azi sărbătorești 106 ani de la Marea Unire. Ce înseamnă pentru tine „identitatea națională”
• Roboții industriali sunt folosiți din ce în ce mai des în fabricile din întreaga lume