• Jurnalista Jamie Stiehm, care se afla în clădirea Capitoliului când au avut loc tulburările de miercuri, relatează ce a văzut.
  • „Am avut sentimentul că nu există nimeni care să coordoneze ce se întâmplă, că poliția Capitolului a pierdut controlul asupra clădirii și că se poate întâmpla orice”.
  • Stiehm mărturisește că în acele momente și-a amintit că pe 11 septembrie 2001, avionul care s-a prăbușit avea ca țintă Capitoliul.

Jamie Stiehm, un editorialist politic american, care se afla în clădirea Capitoliului când clădirea a fost luată cu asalt de protestatarii pro-Trump, a istorisit pentru BBC ce a trăit în acele momente.

„În afara Capitoliului, am întâlnit un grup de susținători foarte gălăgioși ai președintelui Donald Trump, toți fluturând steaguri și afirmându-și loialitatea față de el. Am avut sentimentul că aveau să fie probleme”.

În a doua oră de dezbatere, istorisește Stiehm, „dintr-o dată am auzit sunet de geamuri sparte. Aerul a început să fie încețoșat. Un reprezentant al Poliției Capitoliului a anunțat apoi: «Cineva a pătruns în clădire». Toată lumea s-a uitat în jur și apoi s-a continuat activitatea în mod normal. După aceea însă anunțurile poliției au devenit din ce în ce mai precipitate. S-a anunțat că intrușii au pătruns în rotonda, de sub faimoasa cupolă de marmură.

Recomandări

MESIA REPUBLICANILOR
AVIOANE RUSEȘTI LÂNGĂ UK
ORBAN CONTRA UE
SECURITATE LA M. NEAGRĂ
RUȘII JEFUIESC ÎN KURSK
AȘA, XI?

Mulți dintre noi suntem jurnaliști căliți – am văzut priveliști violente când am făcut reportaje despre crime în Baltimore – dar acest lucru a fost foarte imprevizibil. Poliția părea că nu știe ce se întâmplă. Nu erau coordonați. Au încuiat ușile camerei, dar în același timp ne-au spus că ar trebui să evacuăm sala. A fost deci un sentiment de panică.

Mi-a fost frică. Și alți jurnaliști cu care am vorbit mi-au spus că le e puțin rușine că le e frică.

Aveam sentimentul că nu există nimeni care să coordoneze ce se întâmpla, poliția Capitolului a pierdut controlul asupra clădirii și că se poate întâmpla orice”.

Stiehm mărturisește că s-a gândit în acele momente la atacurile din 11 septembrie din 2001, când unul dintre avioane s-a prăbușit și nu și-a atins ținta, care era Capitoliul. „Mi-am sunat familia, doar ca să știe că eram aici și că eram într-o situație periculoasă”.

„Am auzit un foc de armă. Am putut vedea că era o confruntare în camera noastră. Cinci bărbați țineau arme îndreptate spre ușă. A fost o priveliște înspăimântătoare. Din fericire, nu au fost focuri de armă în interiorul camerei. Dar pentru o vreme, am simțit că ar fi fost foarte posibil acest lucru pentru că lucrurile evoluau foarte rapid.

Am văzut multe ca jurnalist, dar asta a fost ceva mai mult. Sfera publică colectivă a fost subminată, agresată, degradată.

După aceea a trebuit să decid dacă mă voi întoarce și eu în cameră. Am decis să o fac, pentru că mesajul pe care îl trimiți astfel este: «Poți incita o mulțime, dar noi vom continua». Cred că acesta este un mesaj politic foarte important”.