Numărul de cazuri de coronavirus, în creștere în Germania, după un focar masiv la un abator

• Germania a înregistrat o creștere bruscă de cazuri de infectări cu coronavirus.
• După un focar într-un abator, virusul s-a răspândit cu rapiditate.
• 1.331 de cazuri au apărut la fabrica de prelucrare a cărnii Toennies.

Numărul de cazuri de coronavirus a crescut brusc în Germania, după ce un focar la o fabrică de procesare a cărnii a infectat peste o mie de angajați, scrie CNN.

Datele indică cât de mult se răspândește virusul în țară. O rată de reproducere de 1 înseamnă că fiecare persoană infectată cu coronavirus va infecta în medie o altă persoană. Datele publicate de Institutul Robert Koch plasează rata de reproducere din Germania la 2,88. Cancelarul Angela Merkel a spus în repetate rânduri că Germania trebuie să păstreze numărul sub 1 pentru ca țara să combată cu succes virusul.

În mai, rata de reproducere din Germania scăzuse la 0,75. Institutul Robert Koch a asociat ascensiunea ulterioară cu un focar local de coronavirus apărut la o fabrică de procesare a cărnii din orașul Gutersloh. Autoritățile din Gutersloh au anunțat duminică că au înregistrat 1.331 de cazuri pozitive la fabrica de prelucrare a cărnii Toennies.

„Deoarece numărul de cazuri din Germania este în general scăzut, aceste focare locale au o influență relativ puternică asupra numărului de reproducere“, a spus RKI duminică.

• Israel dă un ultimatum pentru Hamas: „Armistițiu sau invadăm Rafah într-o săptămână”. Netanyahu ar putea fi acuzat de crime de război de către CPI
• „Ucraina poate lovi în interiorul Rusiei cu armele primite de la Marea Britanie”, anunță David Cameron. UK se angajează să ajute Ucraina cu 3 miliarde de lire sterline anual
• Ce semnificație are Vinerea Mare? Preotul Constantin Sturzu: „Este o zi în care Hristos reușește să ne adune”
• Valul de manifestaţii în universităţile americane pentru susţinerea palestinienilor din Gaza continuă. Elvețieniii le-au preluat modelul
• Cum ne ferim de știrile false? Manipularea online a fost teoretizată de Moscova în conceptul „războiului hibrid”