Teoria conform căreia COVID-19 urmează ciclul anotimpurilor. Ce arată ultimele studii despre legătura dintre vreme și circulația virusului?

• Două studii recente sugerează că lumina soarelui are un efect protector împotriva Sars-Cov-2.
• Cercetatorii au raportat că expunerea la soare a făcut posibilă, în practică, dezactivarea coronavirusului responsabil pentru Covid-19 de opt ori mai repede decât prezic modelele.
• Institutul Pasteur a evidențiat deja într-un studiu preliminar „confirmarea dependenței semnificative a transmiterii SARS-CoV-2 de meteo” și de climă.

Scăderea circulației virusului în Europa readuce la suprafață ipoteza unui impact al vremii asupra epidemiei.

Revenirea primăverii și vremea relativ bună pot explica sfârșitul epidemiei? Circulația virusului scade în Franta, unde s-a atins un vârf epidemic la mijlocul lunii aprilie. Și această tendință nu este rezervată Franței, al treilea val pare, de asemenea, să înceapă un declin pe o mare parte a continentului, conform cifrelor publicate de țările europene, în ciuda diferitelor metode utilizate.

Aceasta susține teoria conform căreia coronavirusul urmează ciclul anotimpurilor. Ce ne spun ultimele studii despre această potențială legătură între vreme și circulația virusului?

Ce spun studiile?

Două studii recente sugerează, printre altele, că lumina soarelui are un efect protector împotriva Sars-Cov-2, relatează Futura Science.

Primul, realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Edinburgh (Scoția), concluzionează că mortalitatea este mai mică în zonele în care expunerea la soare este crescută.

Un efect alo vitaminei D? Nu, spun cercetătorii. Deoarece au avut grijă să se concentreze asupra zonelor cu niveluri insuficiente de UVB pentru a produce vitamina D în mod semnificativ în organism.

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au prezentat o altă ipoteză. Expunerea la soare are ca rezultat eliberarea de oxid nitric – oxid nitric (NO) – prin piele. Studiile de laborator au arătat deja că acest lucru poate reduce capacitatea SARS-CoV-2 responsabil pentru Covid-19 de a se replica.

De asemenea, s-ar putea ca aceste rezultate să fie legate de faptul – arătat de aceiași cercetători în trecut – că expunerea crescută la soare este legată de o sănătate cardiovasculară mai bună, cu o tensiune arterială mai mică. În timp ce bolile de inimă sunt cunoscute a fi factori de risc pentru Covid-19.

Al doilea studiu, efectuat la Universitatea din California, raportează dezactivarea deosebit de eficientă a Covid-19 prin expunerea la soare. Cercetatorii au raportat că expunerea la soare a făcut posibilă, în practică, dezactivarea coronavirusului responsabil pentru Covid-19 de opt ori mai repede decât prezic modelele. Poate datorită unei acțiuni încă neidentificate a razelor UVA…

Ca parte a unui studiu realizat de centrul spitalicesc Valenciennes (Franta) și publicat în decembrie, trei cercetători au suprapus la rândul lor curba temperaturii și cea a internărilor în terapie intensivă în perioada 31 martie 2020 – 10 mai 2020. Rezultatele au aratat ca, cu cât crește temperatura, cu atât scad admiterile în terapie intensivă. Același fenomen a fost observat atunci când ne uităm la curba deceseor Covid, temperaturile în creștere fiind însoțite de scaderea numarului de decese.

La rândul său, Institutul Pasteur a evidențiat deja într-un studiu preliminar „confirmarea dependenței semnificative a transmiterii SARS-CoV-2 de meteo” și de climă. Mai detaliat, ar genera o creștere de 0,16 în R0 pentru fiecare grad pierdut sub o temperatură medie de 10 ° C. Pe de altă parte, sub 0 ° C, dinamica propagării pare să se schimbe, iar corelația nu mai este deloc evidentă, a clarificat un studiu publicat la sfârșitul anului 2020 de Predict Service.

De asemenea, potrivit acestei filiale private a Météo-France, virusului îi plac temperaturile cuprinse între 3 și 17 ° C și un nivel de umiditate între 35 și 85%. Prin extrapolarea acestor condiții la nivel global, se pare că luna ianuarie pare deosebit de favorabilă circulației virale, în timp ce riscul de transmitere scade considerabil pe măsură ce se apropie primăvara.

Cum se explică impactul potențial al temperaturilor?

Pentru autorul principal al acestor studii franceze, profesorul Mehdi Mejdoubi, trei factori care însoțesc creșterea temperaturilor ar putea explica scăderea numărului de cazuri grave și decese. Primele două sunt biologice, ultimele sociale. Mai detaliat, cercetătorul concluzionează că cu cât este mai cald, cu atât aerosolii – responsabili de răspândirea virusului – se usucă și se evaporă mai repede, limitând astfel riscul de răspândire.

Pe de altă parte, cu cât este mai cald, cu atât este mai rezistent sistemul nostru imunitar, membranele mucoase fiind mai slăbite iarna și mai puțin rezistente la viruși decât vara. În cele din urmă, cu cât vremea e mai frumoasa, cu atât oamenii sunt mai puțin închiși, deoarece trăiesc mai în aer liber și își aerisesc casele.

O teorie care se confirmă de-a lungul lunilor?

În octombrie anul trecut, revenirea virusului a fost pe bună dreptate atribuită de unii primelor zile reci ale toamnei, indiferent de comportamentul uman. În timp ce epidemia se relua încet, o creștere usoară a cazurilor fusese înregistrată în Franța, precum și în restul continentului. „Se întâmplă ceva”, a comentat atunci directorul general al sănătății, Jérôme Salomon, subliniind că condițiile meteorologice s-au „schimbat profund” cu două săptămâni înainte de acest nou val.

O analiză împărtășită la acea vreme de profesorul Arnaud Fontanet, care a remarcat la France 5 că circulația coronavirusului după „întoarcerea la școală, universitate și la serviciu” s-a „stabilizat” înainte de „patru zile reci între 24 și 27 septembrie”. . O racire a vremii care ar putea explica faptul că „o săptămână mai târziu, numărul cazurilor a crescut într-un mod foarte, foarte brutal”.

„Ceea ce am văzut în emisfera sudică din iunie până în septembrie arată că presiunea din cauza sezonului rece este foarte puternică asupra acestui virus”, a declarat epidemiologul Antoine Flahault. „Care este rolul temperaturii și umidității și rolul respectiv al comportamentului? Este foarte greu de spus”, a temperat el, în timp ce datele încă se contrazic reciproc pe această temă.

„Aceasta este întreaga problemă a cauzalității și corelației”, a comentat marți Gilbert Deray, profesor de medicină și șef al serviciului de nefrologie de la Pitié-Salpêtrière, chestionat cu privire la acest subiect la LCI. „Cu privire la o problemă atât de complexă și globală, trebuie doar să căutați câteva elemente în lume și veți demonstra ceea ce doriți”, a spus el, referindu-se la diferentele intre studiile în acest domeniu.

„Există studii care spun că există într-adevăr o legătură între temperaturi și Covid, adică cu cât crește mai mult, cu atât scad cazurile de Covid; există o mulțime de studii care spun că nu există nicio corelație și chiar un studiu norvegian care spune dimpotrivă, adică cu cât temperaturile cresc mai mult, cu atât există mai mult Covid „, rezumă el, adăugând că el „s-a uitat atent la literatură „și, în special, la rezumatele Institutului Johns Hopkins.

„Cred că trebuie să fim atenți”, încheie el. „Aceasta este ceea ar trebui să ne amintim: există o corelație care să creeze cauzalitate? Nu. Corelația este puternică? Nu. Dealtfel Covid a explodat in tari ca Africa de Sud, India sau Brazilia deci dacă ar exista o influență puternică, am fi simțit-o ”.

„Știm că această pandemie are mai mulți factori de contaminare, vremea este unul dintre ei, dar nu este totul”, recunoaște Alix Roumagnac, președintele Predict Services. „Nu putem face orice doar pentru că condițiile meteorologice sunt favorabile”, continuă el, argumentând că „studiile par să arate că vremea reprezintă un factor de 25% în înțelegerea transmiterii virusului”.

De aceea nu trebuie sa lăsăm garda jos în ciuda sosirii zilelor însorite și a calmului observat în cresterea epidemiei. „Pentru vara aceasta, nu trebuie să ne spunem că, deoarece temperaturile vor crește, Covidul va dispărea, trebuie să menținem gesturile de barieră și măștile; chiar la 35 de grade, nu scoatem nimic”, insistă încă Pr Deray , „cu excepția momentelor cand sunteti afară, la plajă și când ești singur”.