Biden îl avertizează pe Putin că se va confrunta cu sancțiuni economice dacă invadează Ucraina

• Biden urmărește să clarifice faptul că administrația sa este pregătită să ia măsuri împotriva Kremlinului care ar impune „un cost foarte real” asupra economiei rusești.
• La rândul său, se așteaptă ca Putin să ceară garanții din partea lui Biden că alianța militară NATO nu se va extinde niciodată pentru a include Ucraina, care a solicitat de mult timp aderarea.
• Conversația celor doi lideri, Biden și Putin, se așteaptă să fie una dintre cele mai dure din timpul președinției Biden și vine într-un moment sensibil.

Președintele Joe Biden este gata să-l avertizeze pe Vladimir Putin, în timpul unei convorbiri video marți, că Rusia se va confrunta cu sancțiuni care vor afecta economia dacă va invada Ucraina. În același timp, președintele american caută o soluție diplomatică pentru a face față zecilor de mii de soldați ruși de la granița cu Ucraina.

Biden urmărește să clarifice faptul că administrația sa este pregătită să ia măsuri împotriva Kremlinului care ar impune „un cost foarte real” asupra economiei rusești, potrivit oficialilor de la Casa Albă. La rândul său, se așteaptă ca Putin să ceară garanții din partea lui Biden că alianța militară NATO nu se va extinde niciodată pentru a include Ucraina, care a solicitat de mult timp aderarea. Acest lucru nu este o soluție pentru americani și aliații lor din NATO, potrivit The Associated Press.

„Ne-am consultat cu aliații noștri și credem că avem o cale de urmat care ar impune prejudicii semnificative și grave asupra economiei rusești”, a declarant, luni, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki. „Puteți numi asta o amenințare. Puteți numi asta un fapt. Puteți numi asta pregătire. Puteți să-i spuneți cum vreți”.

Conversația celor doi lideri, Biden și Putin, se așteaptă să fie una dintre cele mai dure din timpul președinției Biden și vine într-un moment sensibil. Oficiali ai serviciilor de informații americane au stabilit că Rusia a plasat 70.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina și a făcut pregătiri pentru o posibilă invazie la începutul anului viitor.

SUA nu au stabilit dacă Putin a luat o decizie finală de a invada. Cu toate acestea, Biden intenționează să îi explice clar liderului rus că va exista un preț foarte mare de plătit dacă Rusia va trece la o acțiune militară, potrivit unui oficial de rang înalt al administrației, care a informat reporterii sub rezerva anonimatului.

Biden era vicepreședinte în 2014, când trupele rusești au mărșăluit în peninsula Crimeea de la Marea Neagră și au anexat teritoriul de la Ucraina. Apropiații spun că episodul Crimeea, unul dintre momentele cele mai întunecate pentru fostul președinte Barack Obama pe scena internațională, se profilează în momentul în care Biden privește actuala criză înăbușitoare.

Situația extinderii NATO spre zona de Est

Extinderea spre est a NATO a fost încă de la început un motiv de dispută nu doar cu Moscova, ci și la Washington. În 1996, când echipa de securitate națională a președintelui Bill Clinton a dezbătut momentul invitațiilor de aderare adresate foștilor aliați sovietici Polonia, Ungaria și Republica Cehă, secretarul apărării, William Perry, a îndemnat amânarea pentru a menține relații bune cu Rusia. Perry a scris în memoriile sale că, atunci când a pierdut dezbaterea internă, s-a gândit să demisioneze.

Polonia, Ungaria și Republica Cehă au fost invitate oficial în 1997 și au aderat în 1999. Ele au fost urmate în 2004 de Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și fostele state sovietice Estonia, Letonia și Lituania. De atunci, Albania, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord au aderat, ceea ce a dus numărul total al NATO la 30 de țări.

Un principiu cheie al alianței NATO este că aderarea este deschisă oricărei țări care se califică. Și niciun străin nu are drept de veto în calitate de membru. Deși există puține șanse ca Ucraina să fie invitată în curând în alianță, Statele Unite și aliații săi nu exclud acest lucru.

La Washington, republicanii încadrează acest moment ca pe un test cheie al leadership-ului lui Biden pe scena globală. Biden a promis, în calitate de candidat, să reafirme leadershipul american după ce președintele Donald Trump a pus accentul pe o politică externă „America first”. Dar Biden s-a confruntat cu critici acerbe din partea republicanilor care spun că a fost ineficient în încetinirea marșului Iranului spre a deveni o putere nucleară și că administrația Biden a făcut prea puțin pentru a contracara lideri autocrați precum Xi Jinping din China, ayatollahul Ali Khamenei din Iran și Putin.

„Colegii autoritari de la Beijing și Teheran vor urmări cum răspunde lumea liberă”, a declarat liderul minorității din Senat, Mitch McConnell. „Iar președintele Biden are ocazia de a da tonul atunci când vorbește cu Putin”.

Trump a declarat luni, într-un interviu acordat Newsmax, că discuția Biden-Putin nu va fi una corectă și a descries-o ca fiind echivalentă cu confruntarea dintre New England Patriots, de șase ori campioană la Super Bowl, și o echipă de fotbal de liceu.

Înaintea convorbirii cu Putin, Biden a vorbit luni cu liderii din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia pentru a coordona mesajele și eventualele sancțiuni.

Casa Albă a precizat într-o declarație că liderii au cerut Rusiei să „de-escaladeze tensiunile” și au convenit că diplomația „este singura cale de urmat pentru a rezolva conflictul”.

Înaintea confruntării Biden-Putin, secretarul de stat Antony Blinken a discutat luni cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy. Zelenskyy a scris pe Twitter că el și Blinken „au convenit să continue acțiunile comune și concertate” și și-a exprimat recunoștința pentru faptul că SUA și aliații oferă „sprijin continuu pentru suveranitatea și integritatea noastră teritorială”. Se așteaptă ca Biden însuși să vorbească cu Zelenskyy mai târziu în cursul zilei de astăzi.