STUDIU: Creierul devine mai lent după vârsta de 60 de ani

• Este acceptat pe scară largă ca fiind unul dintre faptele sumbre, dar inevitabile ale vieţii: pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai lent.
• Dar acum, un studiu, bazat pe date de la peste 1 milion de persoane, sugerează că viteza de procesare mentală rămâne aproape constantă până la vârsta de 60 de ani.
• Descoperirile contrazic ipoteza conform căreia viteza de procesare mentală scade de la vârsta de 20 de ani.

Un nou studiu arată că creierul devine mai lent după vârsta de 60 de aniAnaliza pune reducerile percepute ale vitezei creierului pe seama faptului că oamenii devin mai precauţi pe măsură ce îmbătrânesc. Acest lucru ar putea explica numărul mare de cercetări care au concluzionat că viteza de procesare mentală atinge un vârf la vârsta de 20 de ani şi suferă un declin constant de la acel moment, potrivit The Guardian.

„Descoperirea noastră este încurajatoare, deoarece rezultatele noastre arată că nivelurile medii ale vitezei mentale în contexte care necesită decizii rapide şi forţate nu scad decât relativ târziu în cursul vieţii”, a declarat Dr. Mischa von Krause, de la Universitatea Heidelberg şi primul autor al lucrării.

Ce spune studiul despre creierul uman și viteza de procesare

Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, a folosit date de la 1.185.882 de participanţi, cu vârste cuprinse între 10 şi 80 de ani, la Proiectul Implicit de la Harvard, un instrument online care a fost folosit pentru a colecta date şi pentru a educa oamenii cu privire la prejudecăţile pe care le au cu privire la sex, rasă şi alte caracteristici. 

Participanţilor li s-a cerut să sorteze cuvintele în categorii pozitive şi negative, atribuind totodată imaginea unor categorii rasiale. Testul a fost conceput, în primul rând, pentru a măsura puterea asocierilor unei persoane între rasă (în acest caz, persoane albe sau de culoare) şi evaluări (reprezentate prin cuvinte pozitive sau negative), însă cea mai recentă analiză a folosit pur şi simplu vârsta participanţilor, timpul de răspuns şi acurateţea acestora. 

Datele au arătat, aşa cum au făcut-o şi studiile anterioare, că timpul mediu pentru a da un răspuns corect a atins un vârf la aproximativ 20 de ani. Cu toate acestea, cercetătorii susţin că această măsurătoare surprinde, de asemenea, cât de precaută este o persoană atunci când dă un răspuns şi, de asemenea, viteza de reacţie motorie de bază pe care o are creierul uman. Prin utilizarea învăţării automate, cercetătorii au urmărit să extragă mai multe informaţii despre aceşti doi factori ascunşi din modelele din date. De exemplu, dacă cineva a răspuns în mod constant mai lent, indiferent de dificultatea unei anumite întrebări, modelul ar putea fi mai probabil să atribuie acest lucru unor reacţii motorii lente. 

Analiza a sugerat că tinerii de 20 de ani au fost cei mai rapizi pentru că au fost cei mai dispuşi să schimbe acurateţea cu viteza. Cercetătorii au concluzionat că partea pur mecanică a răspunsului (cât de repede o persoană vede întrebarea şi atinge tastatura) a fost cea mai rapidă la cei cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani. Viteza de procesare mentală părea să atingă un vârf în jurul vârstei de 30 de ani şi a scăzut foarte puţin între 30 şi 60 de ani.

De asemenea, participanţii au făcut mai puţine greşeli pe măsură ce au îmbătrânit, cel puţin până la vârsta de aproximativ 60 de ani. Dr. Joshua Hartshorne, un psiholog de la Boston College care nu a fost implicat în ultima lucrare, a declarat că metoda de învăţare automată utilizată a fost impresionantă şi că ar determina psihologii să reconsidere unele concluzii anterioare bazate doar pe timpii de răspuns.

„Acest lucru se alătură unui corp de lucrări care sugerează că modul în care abilităţile mentale se schimbă de-a lungul vieţii este complicat şi că nu ştim cu adevărat ce se întâmplă”, a spus el. „Dar, indiferent ce se întâmplă, cu siguranţă nu este vorba de faptul că atingem vârful la 20 de ani şi că de acolo scade”. 

Von Krause a spus că lucrarea a ridicat sugestia că oamenii ar putea excela la sarcini diferite în funcţie de vârsta lor. „Evident, există sarcini din viaţa reală în care este crucial să se evite greşelile, cum ar fi în cazul unui diagnostic medical, în timp ce în alte sarcini, cum ar fi evitarea unui obstacol pe şosea, viteza este mai importantă„, a spus el.

Cu toate acestea, el a adăugat că, în anumite limite, este probabil ca oamenii să fie capabili să îşi adapteze stilul de luare a deciziilor în funcţie de cerinţele unei situaţii.