Piramide și așezări antice ascunse de mult timp, descoperite în regiunea îndepărtată a Amazonului

• Anterior, se credea că ocuparea umană pre-hispanică a zonei era caracterizată de grupuri mici, cu o dezvoltare socială și sisteme agricole limitate, a spus Dr. Fisher.
• În total, efortul a scos la iveală 26 așezări cu detalii fără precedent, inclusiv 11 care erau necunoscute anterior.
• Se crede că așezările au fost construite de cultura Casarabe, oameni care au ocupat câmpiile amazoniene joase – un amestec de savană și păduri dispersate – în Bolivia de astăzi, în urmă cu aproximativ 600-1.500 de ani.

Vaste așezări care datează din Evul Mediu și care prezintă clădiri de pământ și piramide înalte cât clădiri de opt etaje au fost descoperite ascunse în Amazonul bolivian, au anunțat miercuri oamenii de știință într-un articol publicat în revista Nature.

Descoperirile istorice, posibile cu ajutorul tehnologiei avansate de cartografiere cu laser, capabilă să pătrundă în vegetația densă care a împiedicat mult timp eforturile de cercetare în regiune, infirmă convingerile de lungă durată ale multor experți, conform cărora regiunea nu a avut societăți sofisticate până la sosirea colonizatorilor europeni în secolul al XVI-lea, scrie Wall Street Journal.

„Acesta este primul din ceea ce sper că va fi o serie uriașă de studii care vor spulbera ideile preconcepute despre cum arătau politurile prehispanice din Amazon în ceea ce privește complexitatea, mărimea și densitatea lor”, a declarat Chris Fisher, arheolog la Colorado State University, care a scris un editorial care însoțește studiul.

Anterior, se credea că ocuparea umană pre-hispanică a zonei era caracterizată de grupuri mici, cu o dezvoltare socială și sisteme agricole limitate, a spus Dr. Fisher, adăugând: „Dar aceste situri depășesc limitele a ceea ce am numi orașe”.

Pentru cercetarea efectuată în 2019, oamenii de știință din Germania și Marea Britanie au folosit un elicopter echipat cu echipament de detectare și măsurare a luminii (lidar) pentru a scana șase regiuni, totalizând 77 de mile pătrate, în departamentul Beni din Bolivia, o zonă situată la nord-est de capitala națională La Paz. În total, efortul a scos la iveală 26 așezări cu detalii fără precedent, inclusiv 11 care erau necunoscute anterior.

Noi informații despre trecut

„Descoperirile se adaugă la dovezile din ce în ce mai numeroase care contestă ideea de lungă durată că ocupația umană în vestul Amazoniei a fost rară”, a declarat profesorul de geografie de la Universitatea McGill, Oliver Coomes, care nu a fost implicat în studiu.

Se crede că așezările au fost construite de cultura Casarabe, oameni care au ocupat câmpiile amazoniene joase – un amestec de savană și păduri dispersate – în Bolivia de astăzi, în urmă cu aproximativ 600-1.500 de ani. Acești oameni cultivau cu succes porumb și alte culturi, completându-și dieta cu proteine obținute din vânătoare și pescuit. În cele din urmă, au colonizat o zonă care se întindea pe o suprafață de peste 2.000 de kilometri pătrați.

Arheologii știau deja despre existența celor mai mari două așezări Casarabe, Cotoca și Landívar, printre altele. Dar dimensiunea extinsă și arhitectura elaborată a multor așezări nu au fost evidente până la noul studiu. Cotoca și Landívar acoperă 363 de acri și, respectiv, 778 de acri și erau înconjurate de structuri defensive, cum ar fi șanțuri.

Multe dintre situri includeau movile monumentale complexe, cunoscute sub numele de lomas, căi navigabile și rezervoare, pe lângă piramidele masive acoperite de platforme mici. Cel mai important, potrivit coautorului studiului, Heiko Prümers, arheolog la Institutul Arheologic German, aceste așezări erau legate între ele prin drumuri ridicate cu o lungime de până la 10 km care străbăteau savana.

Cercetătorii sunt fascinați de descoperiri

Având în vedere solul sărac în nutrienți al acestei regiuni amazoniene, mulți arheologi au presupus de mult timp că societățile complexe pur și simplu nu se puteau dezvolta acolo, a declarat Dr. Prümers. „Dar aceste așezări au fost folosite pe tot parcursul anului”, a adăugat el. „Ele sunt integrate într-o rețea de drumuri și canale. Acest lucru implică un grad de cultură despre care nu s-a crezut că ar exista în Amazonia până acum”.

Spre deosebire de vechea cultură antică incașă din apropiere, care folosea adesea rocă de andezit sau gresie pentru a-și construi monumentele, arhitectura Casarabe a fost realizată din pământ, nisip și nămol pe care constructorii le-au tasat.

„La vremea respectivă, arăta cu adevărat fabulos”, a spus Dr. Fisher despre gruparea de structuri de pământ care au alcătuit așezările nou detaliate. „Dar pur și simplu nu rezistă așa cum rezistă piatra. Aceste structuri se topesc în cele din urmă într-un fel de mizerie”.

Noile tehnologii permit cercetătorilor să adune mai multe informații

Deoarece detaliile ruinelor acoperite de vegetație sunt greu de distins de la nivelul solului, grupul Dr. Prümers a apelat la lidar, care funcționează ca un radar, cu excepția faptului că pentru a localiza și cartografia obiectele sunt folosite raze laser în loc de unde radio. Fasciculele se reflectă de la obiectele de la sol către senzorii montați pe aeronavă, iar programele software interpretează semnalele pentru a produce hărți tridimensionale care arată așezările dezbrăcate de vegetația care le acoperă.
„Lidar este un adevărat schimbător de joc (game changer) pentru arheologia din Mesoamerica și Amazonia”, a declarat Dr. Coomes.

Iar utilizarea sa poate transforma înțelegerea noastră a istoriei umane în zone precum Amazonia și alte regiuni tropicale îndepărtate, a declarat Takeshi Inomata, un antropolog de la Arizona State University care nu a fost implicat în noua cercetare.

„Tindem să credem că pădurea tropicală a fost un mediu ostil pentru oameni”, a spus el, adăugând că lipsa dovezilor arheologice ale vechilor așezări în unele regiuni poate reflecta nu absența unor astfel de așezări, ci mai degrabă dificultatea pe care o implică localizarea lor.

Descoperirile precum cele descrise în noul studiu arată că „aceste regiuni tropicale au fost zone importante de dezvoltare socială și culturală a oamenilor”, a declarat Dr. Inomata.