• „Am fost atât de revoltată, am spus că sunt de acord să dau telefonul ca să fie inspectat, verificat, anchetat, orice, dar nu de către vreo autoritate a statului român. Dacă eu am comis vreo infracțiune, să vină statul român cu mandat de percheziție și să mi-l ridice”.
  • „I-am spus domnului Procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel: eu nu voi accepta și n-o să tac din gură”.
  • • „Am trimis la Parchet aceste dovezi, Parchetul de pe lângă Sectorul 4 nu mi le-a înregistrat”.
  • „Plângerea mea penală este trimisă cu Poșta Militară la Parchetul Sectorului 4, dar a ajuns în 8 zile. Poșta militară este în subordinea SRI, cu Poșta Militară se trimit documentele secrete. O plângere penală nu este un document secret. (…) Cine răspunde de toate lucrurile acestea?”.
  • • „În martie, am făcut solicitare către Parchet ca să ceară ștergerea fotografiilor de pe site-ul lui Rizea, pentru că infracțiunea continua, iar Parchetul n-a făcut nimic”.
  • „Specialiștii cybersecurity de la Bitdefender au descoperit că fotografiile pe site-ul „patrianoastră” au fost urcate la 2 ore după ce am vorbit cu Lucian Bode la telefon”.
  • „Pe mine ofițeri ai statului român de la Academia de Poliție m-au amenințat cu moartea, nu lumea interlopă, nu mafioții, nu infractorii, ci niște oficiali ai statului român cu grad de chestor și de comisar șef”.
  • „Aici este posibil să fie implicate și alte structuri ale statului român. Este foarte posibil să fie implicați și oameni politici”.
  • „Prin acțiunea făcută în instanță, Ciucă recunoaște că teza lui este plagiată”.
  • „Au încercat să-mi închidă gura. Au încercat să mă scoată din presă”.

„Este vorba despre dosarul în care o probă – în care eu m-am dus să reclam la Poliție furtul unor poze personale și urcarea lor pe niște site-uri pentru adulți, ceea ce înseamnă violarea vieții private – și cineva din Poliție primește respectiva captură de ecran și o dă mai departe, astfel încât la 40 de minute după ce eu am părăsit secția de Poliție, respectiva captură de ecran și fotografiile erau încărcate pe un site din Republica Moldova al infractorului condamnat definitiv Cristian Rizea”, a declarat Emilia Șercan, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Emilia Șercan, jurnalist de investigație și lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București a povestit în emisiune momentele dificile prin care a trecut atunci când instituțiile statului au încercat la început de an să o compromită, după ce a dezvăluit plagiatul premierului Nicolae Ciucă.

„În mod categoric, captura respectivă de ecran nu avea cum să plece decât din Poliție. (…) Telefonul meu nu a fost spionat astfel încât cineva să-mi fi sustras respectiva captură de ecran. Captura de ecran este făcută doar de mine, este în telefonul meu, eu nu o dau niciunei alte persoane cu excepția unei doamne ofițer din Poliție – după ce ea îmi cere numele contului care mi-a trimis respectivele mesaje – și aici vreau să spun două lucruri, pentru că nu mai pot să tac din gură și nu mai pot să accept.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

Toată lumea înțelege că nu putea să plece respectiva captură de ecran decât din Poliție dar ce se întâmplă acum în dosarul care acum este anchetat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București? Procurorul de caz vine și îmi cere mie să-mi percheziționeze telefonul mobil, să predau de bună voie telefonul mobil și cartela telefonului mobil folosite de mine, să le dau pentru a fi percheziționate. Procurorul anchetează victima. (…) La foarte scurt timp după ce eu i-am dat captura respectivă de ecran doamnei polițist, doamna polițist o trimite către doi șefi din Poliția Română, iar unul dintre ei o trimite mai departe altor șefi din Poliția Română. Și captura ajunge la un număr semnificativ de șefi, la șefimea din Poliția Română. Ce face doamna procuror? Îmi cere mie telefonul ca să fie percheziționat. Am fost atât de revoltată, am spus că sunt de acord să dau telefonul ca să fie inspectat, verificat, anchetat, orice, dar nu de către vreo autoritate a statului român. Dacă eu am comis vreo infracțiune, să vină statul român cu mandat de percheziție și să mi-l ridice. (….)”.

După ce a dezvăluit că procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au încercat să ancheteze în dosar victima și nu agresorii, Emilia Șercan a povestit și alte nereguli care s-au întâmplat în cazul său:
„Amnesty Tech, o entitate internațională, deja mi-a verificat telefonul și a spus că telefonul meu este în regulă. Pe mine ofițeri ai statului român de la Academia de Poliție m-au amenințat cu moartea, nu lumea interlopă, nu mafioții, nu infractorii, ci niște oficiali ai statului român cu grad de chestor și de comisar șef. (…) Eu sunt convinsă că n-a fost în intenția polițistei să-mi facă ceva rău, dar ea a dat captura de ecran unor șefi pentru că probabil asta este cutuma. (…) Dar nu sunt cerute spre percheziționare telefoanele polițiștilor, ci este cerut telefonul meu spre a fi percheziționat. Am cerut audiență la Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel în ziua respectivă. Și i-am spus domnului procuror: eu nu voi accepta și n-o să tac din gură și atât cât o să pot, cu instrumentele pe care le am – jurnalistice – o să văd ce s-a întâmplat (…)”
„Domnii Bode și Matei n-au înțeles în primă fază că acea captură de ecran nu era decât în telefonul meu (…) Ambii mi-au spus că se va face o anchetă internă pentru a-l descoperi pe cel care a scurs captura. (…)

Acțiunea de Kompromat s-a petrecut în februarie 2022, eu am ieșit abia în aprilie 2022. (…) Aveam nevoie de dovezi certe că nu mi-a fost spart telefonul, 6 săptămâni nu am spus nimic. Ancheta efectivă în dosarul meu a început după ce eu am ieșit public. (…) Domnul Benone Matei mă cheamă la el în birou și îmi arată o analiză cu un articol publicat pe siteul „patrianoastră”, site-ul înregistrat în Islanda, țară non UE, și îmi arată data. Ce face domnul Benone Matei? Îmi insuflă pur și simplu îndoiala. Ce arăta site-ul respectiv? (…) Ce îmi arată Benone Matei în analiza făcută de „cei mai buni specialiști” – este că acel site este „sursa”. Eu plec năucă de acolo și editoarea îmi spune că site-ul indicat de șeful IGPR avea materiale antedatate. (…) Au construit un site ca să mușamalizeze scurgerea din Poliție”

„Am trimis la Parchet aceste dovezi, Parchetul de pe lângă Sectorul 4 nu mi le-a înregistrat. Ei au refuzat să-mi dea numărul de înregistrare al dosarului până n-am vorbit cu Procurorul General al României, Gabriela Scutea. Asta se întâmpla pe 9 martie 2022. (…)Plângerea mea penală cu mușamalizarea a fost trimisă la sectorul 4 și ei nu mi-o înregistrează ca probă. Plângerea mea penală este trimisă cu Poșta Militară la Parchetul Sectorului 4, dar a ajuns în 8 zile. Poșta militară este în subordinea SRI, cu Poșta Militară se trimit documentele secrete. O plângere penală nu este un document secret. (…) Cine răspunde de toate lucrurile acestea, domnul Bode, domnul Matei?”

„Aici este posibil să fie implicate și alte structuri ale statului român. Este foarte posibil să fie implicați și oameni politici. Ăsta este motivul pentru care se cere percheziționarea telefonului meu, nu percheziționarea telefoanelor celor la care a ajuns captura. Primul semnal de alarmă serios pentru mine a fost când am încercat să aflu numărul dosarului meu. Am făcut 4 solicitări la Parchetului sectorului 4, la Poliție…dați-mi numărul de dosar penal, nu se poate să nu dai numărul de dosar penal unei persoane vătămate. Atunci a fost semnalul de alarmă că se întâmplă ceva nasol. (…) Organizațiile media internaționale au trimis scrisori către autoritățile statului român. Site-ul „patrianoastră” a dispărut chiar atunci când șefii de instituții, ministrul de interne și șeful Poliției Române află de scrisoarea trimisă”.

„Specialiștii cybersecurity de la Bitdefender au descoperit că fotografiile pe site-ul „patrianoastră” au fost urcate la 2 ore după ce am vorbit cu Lucian Bode la telefon. Lucian Bode ori este părtaș în povestea asta, ori oamenii din subordinea lui s-au apucat să mușamalizeze după ce-au aflat de la el. (…) Categoric, captura a plecat din Poliție. Dar dacă mai departe oamenii din ministerul de Interne au dat-o mai departe unor particulari sau au dat-o unor alte structuri a statului – cum poate să fie DGIA – nu am de unde să știu. La asta trebuie să răspundă, asta trebuie să afle procurorii”.

Cât despre plagiatul de care este acuzat premierul României și președintele PNL, Nicolae Ciucă, dar și despre demersurile de realizare a unor audieri în Parlament, toate acestea sunt în acest moment blocate.
„Plagiatul lui Ciucă este blocat prin Parchetul General care a ridicat originalul și copiile.(…) Originalul a fost ridicat pentru ca CNATDCU să nu mai poată constitui acel dosar de verificare a tezei domnului Ciucă.

Premierul Ciucă în februarie 2022 a cerut în instanță suspendarea înregistrărilor plângerilor depuse la CNATDCU pe plagiatul său. Cred că domnul Ciucă și-a făcut un mare deserviciu. Prin acțiunea făcută în instanță, Ciucă recunoaște că teza lui este plagiată. (…) N-am nicio explicație, dar cu siguranță că au încercat să-mi închidă gura. Au încercat să mă scoată din presă. Eu din februarie încoace nu mai am timp să mai scriu absolut nimic. (…) Pozele de pe site-ul lui Rizea au fost șterse datorită unei organizații din SUA care a făcut solicitări legale.

În martie, am făcut solicitare către Parchet ca să ceară ștergerea fotografiilor de pe site-ul lui Rizea, pentru că infracțiunea continua, iar Parchetul n-a făcut nimic”, a declarat Emilia Șercan, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.