• Un tratat din 1920 a permis Rusiei să aibă acces la resursele din apele din perimetrul Svalbard.
  • Norvegia i-a blocat mărfurile ca sancțiune pentru invazia Ucrainei, iar Moscova protestează.
  • Acesta este un arhipelag din Oceanul Arctic, de două ori mai mare decât Belgia și face parte din Regatul Norvegiei.

Svalbard este un arhipelag din Norvegia în care Rusia „pescuiește” și care ar putea fi „călcâiul lui Ahile” al NATO, notează 20Minutos.

Ficțiunea aventurează uneori scenarii pe care le numim utopii, ucronii sau pur și simplu povești care nu se pot întâmpla niciodată pentru că sunt absurde (iluzii ale scenariștilor): cine și-ar putea imagina un comediant ucrainean jucând într-un serial un om normal care ajunge să fie președintele țării, iar apoi același actor să ajungă (în realitate) președintele țării sale și să se confrunte cu invazia rusă pe teritoriul său?

În mod similar, cine își poate imagina Rusia invadând Norvegia în fața unei lipse de resurse pentru a asigura accesul la exploatarea petrolului și gazelor din regiune? Aceasta din urmă este povestită în seria Occupied și nu s-a întâmplat… până acum. Pentru că realitatea ne spune că Kremlinul a avertizat recent Norvegia cu privire la „blocarea livrării de bunuri” către arhipelagul Svalbard.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

3.000 de oameni pe o suprafață de două ori mai mare decât cea a Belgiei

Acesta este un arhipelag din Oceanul Arctic, de două ori mai mare decât Belgia și face parte din Regatul Norvegiei. Deși este un grup de insule, doar trei dintre ele sunt locuite: Spitsbergen, Insula Urșilor (Bjørnøya) și Hopen. Aici se circulă cu barca, avionul, elicopterul sau snowmobilul: nu există drumuri.

Rusia a protestat față de restricțiile privind transportul de-a lungul frontierei comune încă din aprilie.

Aici trăiesc abia 3.000 de persoane (de peste 40 de naționalități). Cea mai mare populație este Longyearbyen. Svalbard este cunoscut pentru că aici, pe insula Spitsbergen, lângă Longyearbyen, se află Banca Mondială de Semințe, care adăpostește specii emblematice ale Arcticii, cum ar fi balenele beluga, urșii polari și morsele.

Noi spunem că știrea este că Rusia a protestat față de „situația inacceptabilă” rezultată din „blocada autorităților norvegiene privind livrarea de bunuri” către Svalbard. Rușii l-au convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al Norvegiei la Moscova pentru a protesta față de „restricțiile” impuse transportului rusesc la frontiera comună, cu care se confruntă din aprilie. Aceștia susțin că Oslo a blocat trecerea unor „bunuri esențiale” pentru funcționarea consulatului rus din Svalbard.

Un tratat din 1920 a deschis ușa Rusiei

Dar cum este posibil ca, dacă arhipelagul Svalvard este norvegian, rușii să fie stabiliți acolo și să poată trimite și primi bunuri? Acesta nu este un loc obișnuit, cel puțin nu din 1920 încoace.

În acel an a fost semnat Tratatul de la Svalbard. Documentul, care a fost semnat de un număr mare de state, 46 în prezent (mai mult de 20 în Uniunea Europeană), a recunoscut suveranitatea norvegiană asupra arhipelagului. Dar textul a acordat tuturor semnatarilor un acces egal și nediscriminatoriu la resursele din apele din jurul Svalbard. De aceea trăiesc aici atât de puțini oameni, dar atât de multe naționalități.

Rusia extrage cărbune din Barentsburg de ani de zile: aproape 400 de ruși și ucraineni din Donbass locuiesc acolo.

Problema în anul 2022 al secolului XXI este că Rusia a fost unul dintre semnatarii Tratatului Svalbard. În conformitate cu acest tratat, Rusia extrage de ani de zile cărbune din insulele locuite ale arhipelagului. Prin urmare, Moscova a putut acuza Norvegia de blocarea tranzitului de mărfuri.

În special, prezența rusă este evidentă în satul Barentsburg. Acolo locuiesc puțin sub 400 de ruși și ucraineni din Donbas. Ei exploatează o mină de cărbune. Tot acolo se află încă o statuie din perioada sovietică, cu motto-ul „Scopul nostru: comunismul”.

Rusia spune că implicarea sa majoră în zonă are o bază istorică

Rusia spune că implicarea sa majoră în zonă are o bază istorică: pescuiește în aceste ape încă din secolul al XVI-lea. Dar interesul lor este în altă parte. „Rușii vor să evite o situație în care alții să poată folosi locul în scopuri ofensive”, a declarat pentru AFP Arild Moe, cercetător la Institutul Fridtjof Nansen din Oslo.

Distanța față de Norvegia continentală și statutul său juridic unic fac ca Svalbard să fie vulnerabil din punct de vedere politic și militar în fața aventurismului rusesc.

Așadar, pare potrivit să numim Svalbard călcâiul lui Ahile al NATO. Expresia provine de la James Wither, profesor la Centrul European George C. Marshall pentru Studii de Securitate. Fostul ofițer militar a scris că arhipelagul este „călcâiul lui Ahile al NATO în Arctica”, deoarece „distanța față de Norvegia continentală și statutul său juridic special îl fac vulnerabil din punct de vedere politic și militar la aventurismul rusesc”. În opinia sa, pericolul unei confruntări militare directe „este scăzut”, dar Rusia ar putea încerca ceva pentru a „neutraliza NATO”.

În cele din urmă, ne întoarcem la ficțiune. În ultimul sezon al serialului Borgen, cariera lui Birgitte Nyborg, acum ministru de externe, este în pericol atunci când disputa privind petrolul din Groenlanda (o parte a lumii administrată de Danemarca) amenință să devină o criză internațională. Iar această luptă, în serial, include China și SUA. Dar este doar ficțiune… pentru moment.