• Rusia susţine între timp că nu este deloc afectată de sancţiunile economice.
  • Cercetătorii spun că în ultimele decenii sunt 10 exemple de cazuri în care regimurile dictatoriale s-au prăbuşit ca urmare a presiunilor şi sancţiunilor economice.
  • Deşi Rusia şi China îşi făgăduiesc prietenia,  ambele sunt pe cont propriu în privinţa intereselor economice. 

Toate statele membre NATO şi UE, dar şi statele asiatice partenere cu SUA, precum Japonia, au sancţionat Rusia, ori au încetat să mai colaboreze cu aceasta pe plan comercial. Sunt totuşi câteva state ca Siria, Iran, Cuba, Coreea de Nord, Venezuela, China, India şi Brazilia care continuă să colaboreze cu Vladimir Putin. De notat este şi duplicitatea Turciei, care este membru NATO, dar încheie acorduri cu Rusia. 

O marte parte din statele africane nu doresc să intre în acest nou război rece. Rusia susţine între timp că nu este deloc afectată de sancţiunile economice. Dar este doar o propagandă!

Războiul din Ucraina a dus economia Rusiei înapoi în 2018, potrivit Bloomberg Economics, a raportat Insider.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

PIB-ul Rusiei a scăzut probabil cu 4,7% în al doilea trimestru al anului 2022 – prima contracţie dintr-un an, potrivit a 12 analişti chestionaţi de Bloomberg. Perioada aprilie-iunie a marcat primul trimestru complet de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Banca centrală a Rusiei a estimat că economia Rusiei s-a redus cu 4,3% în al doilea trimestru al anului.

Economia Rusiei probabil „a revenit la dimensiunea din 2018 în al doilea trimestru”, potrivit economistului Bloomberg Economics Rusia, Alexander Isakov. Economia Rusiei valora 1,66 trilioane de dolari în 2018 şi 1,78 trilioane de dolari în 2021, potrivit Băncii Mondiale.

Regimul autoritar alege să ignore dificultăţile economice de pe urma războiului de uzură cu statele liberale occidentale care se opun agresiunii ruse

Dar un profesor şi un director de cercetare de la Foreign Policy au trimis echipe de 42 de persoane pentru a efectua cercetări în Rusia, şi au concluzionat că sancţiunile chiar dau roade. 

Ei mai susţin că în ultimele decenii sunt 10 exemple de cazuri în care regimurile dictatoriale s-au prăbuşit ca urmare a presiunilor şi sancţiunilor economice: Muammar al-Gaddafi din Libia, Slobodan Miloşevic din Iugoslavia, Augusto Pinochet din Chile şi Nicolae Ceauşescu din România.

Pasul 1 – izolarea totală şi sancţiuni economice drastice

În ultimele  decenii, Coreea de Nord a fost drastic sancţionată de SUA pentru efectuarea de teste nucleare. Cuba a fost supusă blocadei navale în anii critici ai Războiului Rece. Ambele au întreţinut relaţii economice cu URSS şi cu China pentru ca regimurile dictatoriale să supravieţuiască.

Dar la cine ar putea apela Rusia? Nu la China pentru că Xi Jinping încearcă să fie neutru în privinţa Ucrainei şi întreţine relaţii comerciale cu SUA. Economia chineză şi regimul de la Beijing depind în mare de consumatorii din Occident cărora le distribuie produsele chinezeşti. 

Exporturile chineze către Rusia chiar au scăzut, Serghei Lavrov a făcut cale întoarsă la prima sa călătorie către China după declanşarea invaziei ruse. 

Deşi Rusia şi China îşi făgăduiesc prietenia,  ambele sunt pe cont propriu în privinţa intereselor economice. 

Pasul 2 – sancţiuni guvernamentale, acţiuni private

Un rol major l-ar putea avea companiile private, aşa cum s-a întâmplat în Africa de Sud în anii 1990. Apartheidul a fost răsturnat de la putere şi Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare votat de populaţei după ce 100 de companii multinaţionale s-au opus rasismului şi au impus un cod de conduită privind comerţul. 

Coca-Cola, Ford şi IBM au ameninţat că se vor retrage din Africa de Sud, şi regimul a avut pierderi de 2 miliarde de pe urma declinului comercial. 

Chile din timpul dictaturii lui Pinochet a avut de suferit de pe urma devalorizării monedei, şomajului, scăderii preţutilor acţiunilor, inflaţiei, crizei datoriilor, după ce sectorul privat a decis să-şi retragă capitalul din Chile. 

Argentina a suferit de pe urma datoriilor externe şi Junta s-a prăbuşit, la fel şi în România lui Ceauşescu care a fost izolată pe plan internaţional.  

Armand Hammer ar fi un alt exemplu. Acesta a fost la conducerea companiei Occidental Petroleum şi a ocolit embargourile americane asupra URSS, şi chiar l-a protejat pe dictatorul libian Muammar al-Gaddafi. Hammer beneficia de petrolul Libiei şi îi asigura protecţie dictatorului. 

Dar Hammer şi-a pierdut puterea la bătrâneţe, şi astfel, Occidental Petroleum a suspendat operaţiunile în Libia, iar regimul lui Gaddafi s-a prăbuşit în 2011. 

Pasul 3 – sancţiuni guvernamentale între sectoare economice şi state 

O altă metodă ar fi boicotul produselor, în maniera mişcării lui Mahatma Gandhi care a încurajat milioane de indieni să nu mai cumpere şi să consume produse britanice, de la oţel la ceai. 

Asta ar putea duce la presiune economică la maximum dacă guvernele colaborează cu sectoarele private, dar depinde şi de consumatori.