STUDIU. Un război nuclear între SUA și Rusia ar provoca foamete la nivel mondial, cu peste cinci miliarde de oameni uciși

• Bilanțul unui război nuclear ar fi instantaneu catastrofal pentru cei care se află în calea imediată a armelor.
• Avertismentul vine în contextul în care ,,omenirea se află la o singură neînțelegere, la o singură eroare de calcul distanță de anihilarea nucleară” , potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
• Un nou studiu arată cât de mortală ar fi amploarea unui astfel de război.

Peste 5 miliarde de oameni (aproximativ 63% din populaţia planetei) ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA şi Rusia, conform unui studiu publicat la 15 august în Nature Food, potrivit New Scientist.

Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii.

Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm.

Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase.

Cât de mortale ar fi rachetele lui Putin?

Un război nuclear la scară largă ,,ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii” , susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie.

,,În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict” , a adăugat el.

Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945.

La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis aproximativ 140.000 de oameni în 5 luni de la detonarea sa. Pierderile materiale au fost şi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.

Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear.

Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane şi 47 milioane de tone de cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări.

Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de funingine.

Cum ar afecta războiul nuclear producția vegetală?

Cercetătorii au introdus aceste date într-un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit.

Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame.

Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi 5 miliarde de oameni ar muri.

Cel mai pesimist scenariu ar provoca foamete globală în 2 ani

Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morţi prin înfometare.

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu.

Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă.

,,Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă” , potrivit unui alt autor al studiului, profesor de ştiinţe atmosferice, care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de ,,iarnă nucleară„.

,,Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă.

Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând„, a avertizat el.