- Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani.
- Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, a fost critic şi istoric literar.
- Eugen Simion s-a născut în Chiojdeanca, judeţul Prahova, şi s-a stins la Spitalul elias, unde era internat din cauza unor probleme medicale.
Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani. Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, a fost critic şi istoric literar.
Advertisment
Eugen Simion a fost un critic şi istoric literar, editor, eseist, profesor universitar şi era membru titular al Academiei Române. De altfel, el a condus în calitate de preşedinte Academia Română în perioada 1998 – 2006.
Eugen Simion s-a născut în Chiojdeanca, judeţul Prahova, şi s-a stins la Spitalul elias, unde era internat din cauza unor probleme medicale.
Recomandări
Academicianul avea 89 de ani, împliniţi în 25 mai.
Simion a primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de mare cruce.
Era Doctor Honoris Causa al universităţilor din Iaşi, Galaţi, Târgovişte, Arad şi al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău.
În 2006 şi-a încheiat mandatul de preşedinte al Academiei Române, iar acum era preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române.
Academicianul Eugen Simion a fost un apreciat critic literar
A publicat peste 3.000 studii şi articole în reviste de specialitate. Este coordonatorul Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, 2004-2009, iar din 2005, sub numele Ariergarda avangardei, ţine o rubrică permanentă în revista „Cultura” .
Eugen Simion a fost preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă şi coordonator al seriei „Opere fundamentale” .
„A trecut dincolo academicianul Eugen Simion, preşedinte al Academiei Române (1998-2006) şi apoi al Secţiei de Filologie şi Literatură, profesorul multora dintre noi. Susţinător consecvent al proiectelor Institutului nostru, Eugen Simion a fost implicat şi direct interesat, ca Preşedinte al Academiei, de realizarea Gramaticii limbii române (2005), a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a (2005), de terminarea Dicţionarul-tezaur limbii române (2010), iar, recent, ca Preşedinte al Secţiei, de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a III-a (2021) şi de seria nouă a Dicţionarului-tezaur (2021). Va rămâne în amintirea noastră prin hărnicia nemărginită, prin perseverenţă, prin devotamentul faţă de cercetarea filologică şi prin simţul datoriei, care l-a caracterizat până în ultima clipă. Odihnă veşnică, în raiul cunoaşterii!” , scriu reprezentanţii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” .
Partenerii noștri