De ce nu se înghesuie investitorii în România şi de ce nu caută străinii mărci româneşti? România are al 49-lea cel mai puternic brand de ţară din lume

• Topul celor mai puternice 100 de branduri de ţară din lume este condus detaşat de nume importante precum SUA, China şi Germania.
• România ocupă locul 49 într-un top care cuprinde 100 de ţări, fiind astfel nu doar departe de vârf, ci şi departe de alte state din regiune precum Polonia şi Cehia.
• În cazul Naţional Brand, România ocupă locul 49 în lume, în coborâre cu o poziţie faţă de ediţia din 2021 a raportului.

Topul celor mai puternice 100 de branduri de ţară din lume este condus detaşat de nume importante precum SUA, China şi Germania. Pe poziţiile următoare, în top zece, îşi fac loc doar mari puteri, state vizibile atât pe scena economică, cât şi pe cea politică a lumii, relatează Ziarul Financiar.

România ocupă locul 49 într-un top care cuprinde 100 de ţări, fiind astfel nu doar departe de vârf, ci şi departe de alte state din regiune precum Polonia şi Cehia.

Mai exact, Polonia, cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est, are al 22-lea cel mai puternic brand de ţară din lume, conform raportului Nation Brands 2022, realizat de Brand Finance, firmă independentă globală de evaluare de brand. Cehia e pe locul 35 în top. „Brand Finance face anual două studii cu relevanţă pentru brandul de naţiune – Nation Brands şi Global Soft Power Index“, spune Mihai Bogdan, managing director la Brand Finance România.

Nation Brands este raportul care cuantifică economic valoarea brandurilor de naţiune. Acesta se publică în partea a doua a anului, preluând şi informaţii din studiul de Soft Power. În cazul Naţional Brand, România ocupă locul 49 în lume, în coborâre cu o poziţie faţă de ediţia din 2021 a raportului. Valoarea „mărcii“ România se situează în jurul valorii de 150 mld. dolari. Spre comparaţie, „made in SUA“ valorează aproape 26.500 de miliarde de dolari, de 177 de ori mai mult.

„Valoarea brandurilor de ţară, publicată în studiul Nation Brands, este calculată aplicând o metodă similară evaluării brandurilor co­mer­ciale, respectiv prin actuali­zarea veniturilor naţionale viitoare/prog­nozate pe care le aduce brandul de ţară şi prin ponderarea acestora cu «forţa brandului», un indicator procentual care foloseşte informaţii detaliate din studiul de Soft Power.“

Acesta din urmă, Global Soft Power Index, este un studiu global (ce are peste 75.000 de respondenţi din mai bine de 100 de ţări) care analizează percepţia oamenilor asupra brandurilor de naţiune. E vorba despre prezenţa, reputaţia şi impactul unui brand de naţiune pe scena mondială. Studiul se publică la începutul anului, ediţia 2023 urmând a fi lansată în luna martie.

Datele pe 2022 arată că România e pe locul 50 în lume în acest top, în urcare cu şapte poziţii. De această dată, piaţa locală „suflă în ceafa“ ţărilor din regiune. La vârful clasamentului se găsesc SUA, Marea Britanie şi Germania. Japonia a coborât de pe podium, iar cea mai puternică economie din Europa, Germania, a pierdut poziţia de lider.

„În cazul României, deşi raportul publicat anul trecut arăta o evoluţie uşor pozitivă, din păcate, datele preliminare din raportul Global Soft Power Index care va fi publicat în curând (martie 2023) ilustrează o «alunecare» în jos în clasament. Iar asta ar trebui să dea de gândit decidenţilor naţionali.“

În opinia lui Mihai Bogdan, deşi evoluţiile recente au adus în prim-plan Europa Centrală şi de Est, regiune care se conturează ca un nou pol de putere în peisajul geo-strategic mondial, din păcate, România nu profită de această oportunitate, cel puţin nu în percepţia globală.

„Ca exemple de capitole de Soft Power unde România scade în clasament (nu neapărat printr-o scădere a scorului absolut, ci mai degrabă printr-o rămânere în urma altor ţări care se mişcă mai repede şi mai bine) ar fi „Products and brands the world loves“ (produse şi branduri iubite la nivel mondial – trad.), „Internationally admired leaders“ (lideri admiraţi la nivel internaţional – trad.), „Influential in diplomatic circles“ (influenţă în cercurile diplomatice – trad.), „Leader in technology and innovation“ (lider în tehnologie şi inovaţie – trad.) şi „A great place to visit“ (un loc grozav pentru a fi vizitat – trad.).“

La polul opus, România stă bine – şi asta în mod constant – la capitolul „Potenţial de creştere“. Executivul Brand Finance spune însă că aceasta e o slabă consolare – să fii „eterna speranţă“, dar să nu şi valorifici cel puţin parţial acest potenţial.

„A ignora acest declin relativ în ceea ce priveşte percepţia asupra brandului de ţară va afecta în continuare capacitatea de a atrage investiţii şi de a marketa produsele şi serviciile naţionale.“

Mai exact, investitorii se vor uita mai atent mai ales către ţări cu brand mai puternic, iar consumatorii vor căuta produse şi servicii din state cu mai mare notorietate.