Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: „Deciziile CCR stabilesc în dispozitiv fără echivoc că infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională chiar dacă n-are un prag”

• „Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituțional” .
• „Toate statele europene, cu excepția Irlandei, au reglementat abuzul în serviciu” .
• „Proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană, inclusiv în privința abuzului în serviciu, fără prag” .
• „Sunt 20 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu la ora aceasta în penitenciarele din România, dintr-o populație de penitenciare de 24.500 de deținuți. Mai sunt 626 de dosare pe abuz în serviciu în toate instanțele din țară, mai sunt 22 de cazuri pe rolul ÎCCJ” .
• „Proiectul a fost lucrat în cadrul unui grup de lucru interinstituțional în care au participat ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT” .
• „ÎCCJ are acest drept constituțional să sesizeze CCR, dar aș fi curios care a fost proporția de opinii la Înalta Curte. Una este să avem un vot la ÎCCJ de 230 la 15, alta este să avem un vot jumătate – jumătate plus unu.
• „În Convenția ONU privind combaterea corupției, la art.19, infracțiunea de abuz în serviciu este reglementată fără prag, reflectată prin legea 365/2004. Să ne uităm dacă nu cumva reglementând un prag, intrăm în coliziune cu alte principii și mecanisme de logică juridică” .
• „Rapoartele MCV – toate ne-au recomandat să nu mai slăbim legislația de combatere a corupției și criminalității organizate”.
• „Din punctul meu de vedere, această variantă fără prag este perfect constituțională. Responsabilitatea politică pe proiecte aparține ministerului Justiției” .

„Nu a ascuns nimeni adevărul. Este esențial să deslușim fondul problemei în cazul abuzului în serviciu. Un adevărat mit în spațiul politic este că abuzul în serviciu este de sorginte comunistă. Nu este adevărat. Abuzul în serviciu este demult în dreptul nostru, a fost conturat foarte bine în 1936, în Codul Penal al lui Carol al II-lea. Abuzul în serviciu nu este de inspirație comunistă. România antebelică nu era comunistă. Autorul codurilor din 1968 și 1936, profesorul Vintilă Dongoroz, este considerat de penaliști cel mai mare expert în drept penal pe care l-a dat știința juridică românească. Toate statele europene, cu excepția Irlandei, au reglementat abuzul în serviciu. Regula în multe state este fără prag la abuz în serviciu. În Grecia și în Belgia abuzul în serviciu nu este prevăzut pentru miniștrii din Guvern.  Acest proiect de lege trebuia adoptat de ani de zile, plecând de la deciziile CCR. Proiectul a fost elaborat de ministerul Justiției în 2020, a fost finalizat în 2022. Proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană, inclusiv în privința abuzului în serviciu, fără prag. Proiectul a fost lucrat în cadrul unui grup de lucru interinstituțional în care au participat ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT” , a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Ministrul Justiției a explicat în emisiune ce spun, în opinia sa, deciziile CCR referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.

„Avem 3 decizii ale CCR: decizia 405 din 2016, decizia 392 din 2017 și decizia 650 din 2019. Deciziile CCR trebuie despărțite în concluziile din dispozitiv și considerente. Dispozitivul deciziilor CCR trebuie urmat ad litteram. Nicio decizie a Curții Constituționale nu stabilește cu termeni imperativi că infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională dacă are un prag. Deciziile CCR resping excepțiile de neconstituționalitate pe motiv că nu există prag. Dispozitivele deciziilor CCR 405, 392, 650, 515, 741 – toate spun că excepția este respinsă. Cu alte cuvinte, infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională dacă nu are prag. Verdictul CCR a fost că infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională chiar dacă nu are prag valoric. De aceea noi am făcut proiectul fără prag. În considerentele deciziei 405, CCR își manifestă rezerva că intenția Legiuitorului a fost să legifereze abuzul în serviciu fără prag.

Raportul Comisiei de la Veneția examinează doar segmentul abuzului în serviciu consacrat miniștrilor. Comisia de la Veneția spune că în cazul unor miniștrii trebuie să avem în vedere un anumit tip de abordare a abuzului în serviciu. În mai bine de 100 de ani de reglementări, infracțiunea de abuz în serviciu a rămas în linii mari aceeași. Legiuitorul dacă voia să-și schimbe intenția cu privire la infracțiunea aceasta, o făcea în această sută de ani. Deciziile CCR stabilesc în dispozitiv fără echivoc că infracțiunea de abuz în serviciu este constituțională chiar dacă n-are un prag. Discuțiile teoretice ale CCR legate de prag s-au făcut în considerentele deciziilor. A doua decizie CCR vorbește de o dificultate în aplicarea legii în absența unui prag. CCR ridică o problemă, dar aceasta nu afectează deloc dispozitivul deciziei CCR care spune că infracțiunea e constituțională chiar și fără prag. În altă decizie, CCR spune că dacă Legiuitorul își pune problema unui prag, este obligația lui să o facă iar pragul nu trebuie să fie derizoriu. Nicio decizie a CCR nu stabilește în dispozitiv obligativitatea unui prag la abuzul în serviciu. Există mai multe decizii CCR care dezbat problema, sugerează că ar trebui să existe un prag și spune că Legiuitorul are obligația stabilirii lui. Concluzia este că un proiect de lege, elaborat de MJ în acord cu deciziile CCR, ar fi trebuit să fie fără prag. Coaliția a procedat corect când a aprobat acest proiect în vara 2022. Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituțional. Formula cu prag este constituțională dacă pragul nu este derizoriu, dar și formula fără prag este constituțională. Curtea Constituțională a fost generoasă, a deschis plaja de opțiuni pentru Legiuitor. ”

Cătălin Predoiu recunoaște că pe abuz în serviciu au fost dificultăți în aplicarea legii, dar susține că și în Convenția ONU privind combaterea corupției, introdusă în România prin legea 365/2004 – abuzul în serviciu este reglementat fără prag. În plus, rapoartele MCV au recomandat României să nu mai slăbească legislația de combatere a corupției.

„Au fost fără îndoială dificultăți în aplicarea legii, o probează realitatea, cifrele din penitenciare. Sunt 20 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu la ora aceasta în penitenciarele din România, dintr-o populație de penitenciare de 24.500 de deținuți. Mai sunt 626 de dosare pe abuz în serviciu în toate instanțele din țară, mai sunt 22 de cazuri pe rolul ÎCCJ. Ulterior, s-a ridicat o altă teorie: să alternăm răspunderea penală cu răspundere contravențională sub prag. Contravenția avută în vedere era destul de dură: amenzi până la 200.000 de lei și confiscarea prejudiciului. A fost o schimbare de abordare punctuală, la care s-a renunțat ulterior și s-a revenit la proiectul MJ. MJ a plecat la drum fără prag, ulterior s-a schimbat opțiunea politică în coaliție. Ca urmare a reacțiilor din Parlament și societatea civilă, s-a revenit la concepția inițială. Am gândit această soluție de compromis în limita Constituției. În final, exact cum spune CCR, Legiuitorul a optat pe varianta Ministerului Justiției. Din punctul meu de vedere, această variantă fără prag este perfect constituțională. Responsabilitatea politică pe proiecte aparține ministerului Justiției. ÎCCJ are acest drept constituțional să sesizeze, dar aș fi curios care a fost proporția de opinii la Înalta Curte. Una este să avem un vot la ÎCCJ de 230 la 15, alta este să avem un vot jumătate – jumătate plus unu. Această problemă cu abuzul în serviciu este doar în aparență controversată. În Convenția ONU privind combaterea corupției, la art.19, infracțiunea de abuz în serviciu este reglementată fără prag, reflectată prin legea 365/2004. Să ne uităm dacă nu cumva reglementând un prag, intrăm în coliziune cu alte principii și mecanisme de logică juridică. Rapoartele MCV – toate ne-au recomandat să nu mai slăbim legislația de combatere a corupției și criminalității organizate” .