Veniturile statului se situează la o creştere de 9% în aprilie, mult sub programarea de 14%, iar cheltuielile accelerează. Guvernul a încasat 160 mld. lei în primele patru luni din an şi a cheltuit 186 mld. lei

• Veniturile statului au fost de 160 mld. lei în ianuarie-aprilie 2023, cu 9% peste perioada similară din anul trecut, situaţie asemănătoare cu ianuarie-martie.
• În aceeaşi vreme însă, avansul cheltuielilor nu a rămas la fel şi cheltuielile bugetare au accelerat la 16%, de la 14% în primele trei luni din an.
• Cheltuielile cu asistenţa socială (pensiile – n. red.) au fost de 66,29 mld lei în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile statului au fost de 160 mld. lei în ianuarie-aprilie 2023, cu 9% peste perioada similară din anul trecut, situaţie asemănătoare cu ianuarie-martie. În aceeaşi vreme însă, avansul cheltuielilor nu a rămas la fel şi cheltuielile bugetare au accelerat la 16%, de la 14% în primele trei luni din an, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul de Finanţe.

În consecinţă, deficitul bugetar a crescut la aproape 27 mld. lei (cifrele sunt rotunjite), adică 1,4% din PIB-ul prognozat anul acesta. Spre comparaţie, deficitul bugetar în primele patru luni din 2022 era de 16 mld. lei, adică 1,1% din PIB-ul de anul trecut.

Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar anul acesta de la 5,7% din PIB în 2022 la 4,4% din PIB. Evoluţia din primele patru luni din an, deci la o treime din perioadă, arată că avansul veniturilor de 9% este mult sub programare (14%), iar avansul cheltuielilor este peste programare: cheltuielile cresc cu 16%, când ar fi trebuit ca avansul să fie de 9%.

Ce venituri/cheltuieli au scăzut şi care au crescut?

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 13,10 mld lei, înregistrând o creştere de 28,1% faţă de nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 50,57 mld lei, în creştere cu 12,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 mld lei, consemnând o creştere de 3,1% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (10,1%).

Veniturile din accize au însumat 13,07 mld lei, consemnând o creştere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%).

Veniturile nefiscale au însumat 12,75 mld lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influenţată de reducerea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preturilor energiei, care de altfel au impactat negativ si veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri şi servicii).

Cheltuielile de personal au însumat 41,72 mld lei, în creştere cu 8,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 23,74 mld lei, în creştere cu 17,5% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate” , se mai arată în documentul amintit.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 4 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială (pensiile – n. red.) au fost de 66,29 mld lei în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 19,24 mld lei, în creştere cu 58,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 12,18 mld lei.

Citește și

Grupul Rolls-Royce pregătește disponibilizări. Prima divizie vizată

WhatsApp adaugă funcția de partajare a ecranului în apelurile video

Ministerul Educației amână din nou Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a. Probele au fost reprogramate pentru 12 și 13 iunie