• Activitatea cerebrală intensă înregistrată la pacienții în moarte cerebrală adâncește misterul asupra percepțiilor lor în starea de conștiință minimă.
  • Momentul exact al experiențelor din apropierea morții rămâne un puzzle, iar relația cu stopul cardiac stârnește speculații.
  • Experiențele similare cu cele din apropierea morții pot avea loc și fără un stop cardiac, ci sub influența puternică a fricii de moarte.

Cercetătorii au înregistrat undele gamma rapide la doi pacienți aflați în moarte cerebrală, imediat după ce au fost deconectați de la aparatele care îi susțineau. Această observație ridică întrebări cu privire la posibila legătură cu experiențele din apropierea morții, relatează Faculté des Sciences. Aproximativ 15% dintre persoanele care supraviețuiesc unui stop cardiorespirator raportează experiențe de moarte apropiată, caracterizate de o senzație intensă de pace și bunăstare.

Într-un studiu recent, o echipă de la Universitatea din Michigan a înregistrat o explozie de activitate intensă în cortexul cerebral al celor doi pacienți aflați în moarte cerebrală. Această activitate rapidă se apropie mai mult de activitatea observată la o persoană conștientă și atentă. Cercetătorii se întreabă dacă există un anumit proces în creier în momentul în care inima încetează să mai bată și ce ar putea explica similitudinea în povestirile experiențelor din apropierea morții. Aceste constatări aduc noi elemente de cercetare în înțelegerea fenomenului și deschid calea pentru explorarea mai detaliată a conexiunii dintre creier și experiențele din apropierea morții.

„Este un fenomen foarte surprinzător”, a spus Steven Laureys, director al Centrului pentru creier de la Universitatea din Liège și specialist în neurologia conștiinței.

Recomandări

ALEGERI 2024
ORBAN IGNORĂ CPI
MUSK TAIE POSTURI LA GUVERN
CONTROALE LA GRANIȚĂ
ȘTII DE VREME?
UCRAINA PIERDE 40% DIN KURSK

„Este ca o furtună de activitate electrică chiar înainte de encefalograma plată. Este foarte surprinzător, cu o intensitate la care nu te-ai aștepta niciodată, dar pare să se confirme. Acest lucru fusese deja observat la șobolani de către aceeași echipă, iar o echipă chineză raportase, de asemenea, un caz la oameni anul trecut. De asemenea, noi realizăm propriul nostru studiu asupra acestei tranziții în creierul muribund și observasem acest tip de activitate rapidă, fără să îndrăznim să vorbim despre ea”.

Fenomenul este cu atât mai intrigant cu cât pare a fi destul de complex.

„Ceea ce este foarte interesant la acest nou studiu este că nu analizează doar conținutul de frecvență”, explică Stéphane Charpier, cercetător.

Interpretarea acestor rezultate este extrem de dificilă în acest domeniu. Există o tentație de a face o legătură între activitatea intensă înregistrată și experiențele de moarte apropiată. Cu toate acestea, întrebarea este ce au perceput cu adevărat persoanele aflate într-o stare de conștiință minimă, numită uneori și „vegetativă”. Momentul exact al experiențelor din apropierea morții nu este cunoscut cu exactitate. Există speculații că acestea pot avea loc în momentul stopului cardiac sau înainte sau după acesta. Studii pe șobolani care se recuperează după un stop cardiac au evidențiat un model de activitate similar cu cel observat la anumiți pacienți în timpul halucinațiilor. Este posibil ca experiența morții iminente să fie, de fapt, o experiență de viață apropiată. De asemenea, este important de menționat că unele persoane au experiențe din apropierea morții fără a suferi un stop cardiac, ci sub influența unui puternic stres declanșat de frica de moarte, cum ar fi un accident sau o cădere.

În continuare, este necesar să înțelegem mecanismele neurofiziologice care declanșează această activitate intensă și posibilul său rol evolutiv. Ar trebui să considerăm că aceasta este o strategie de supraviețuire de ultimă șansă?

Creierul este un organ complex alcătuit din miliarde de neuroni interconectați prin neurotransmițători. Activitatea electrică înregistrată ar putea fi rezultatul unei relaxări terminale a creierului, o dezinhibare bruscă a tuturor conexiunilor. Este important să recunoaștem că creierul este foarte diferit și de o complexitate care ne depășește, nu poate fi comparat cu un motor de mașină sau cu orice altă tehnologie, oricât de sofisticată ar fi.

Citește și: