- Pandemia a fost dominată de scandaluri politice.
- Mulți dintre români nu au știut cum să procedeze atunci când au ieşit din casă.
- Guvernul a atras mereu atenția când s-au înmulţit cazurile, PSD şi ADLE i-au acuzat deseori că măsluiesc datele.
- Premierul Ludovic Orban a dat, de multe ori, răspunsuri vagi.
O explozie de cazuri aduce şi o explozie de acuze. În loc să rezolve problemele, conducătorii se afundă în ele.
Advertisment
E o situație care se repetă de când a poposit virusului COVID – 19 în România. Preşedintele Klaus Iohannis îi găseşte vinovaţi și pe social-democraţi pentru cele aproape 3 mii de cazuri. PSD îi reproșează că minte şi arată cu degetul într-o singură direcție – Palatul Victoria.
„Sănătatea publică este amenințată de COVID, politica românească este amenințată de PSD. Sunt două pericole. Boala nu se răspândește de la autoritate la alta, de la o instituție la alta, ci de la om la om. Câteodată politicienii se bagă și unde nu trebuie. PSD a ținut în parlament câteva săptămâni o lege ce trebuia dată urgent”, a reacționat prețedintele Klaus Iohannis.
Recomandări
Replica lui Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, nu a întârziat să apară. „Ați mers prea departe cu tupeul! Voi sunteți singurii responsabili pentru fiecare dintre miile de persoane infectate în fiecare zi! (…) Să ai toată puterea, dar să dai vina pe români pentru că Guvernul tău a scăpat total de sub control pandemia este groaznic de grețos!”, i-a răspuns președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Iohannis s-a referit la momentul în care a Guvernul a venit prea târziu cu Legea carantinei. Iar Parlamentul a jucat prea mult ping-pong cu ea.
Reacțiile politicienilor de-a lungul pandemiei
Marcel Ciolacu, președinte PSD: „Nici noi politicienii, nici dvs., presa, nici românii nu ştiu, peste câteva ore, ce se va întâmpla peste câteva ore, când va expira starea de alertă”.
Dan Barna, președinte USR: „ Există foarte multe zone în ţară, localităţi, municipii, zone foarte mari, unde prelungirea acesteia nu se justifică, cel puţin pe datele pe care le cunoaştem”.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: „În acest moment, nu ştie nicio secţie câţi sunt bolnavi, câţi sunt în zolare la domiciuliu sau câţi sunt prezenţi”.
Ludovic Orban, premierul României: „Există posibilitatea de tratare şi în alte spitale”.
Klaus Iohannis, președintele României: „În faţa unei boli, eşti precaut. Sau eşti prost, una din două”.
Problema paturilor de la ATI a fost un subiect sensibil în toată această perioadă. De exemplu, în iulie s-a creat o adevărată polemică pe tema locurilor la ATI, în spitalele din Capitală. Totul după ce Raed Arafat a anuțat că nu mai există niciun loc liber la terapie intensivă.
Întrebat, în iulie, dacă terapiile intensive din Capitală sunt pline, Ludovic Orban a răspuns: „Da, să spunem”. Dacă în spitalele ce țin de Primăria Capitalei sunt locuri la ATI, premierul a spus: „Aş prefera să nu intru într-o polemică. În spitalele care sunt dedicate tratării pacienţilor cu COVID, există o limită de care ne-am apropiat”.
Sectorul Horeca a fost și el minge de ping-pong. „Nu pot să recomand deschiderea restaurantelor”, anunța sec Raed Arafat la finalul lui august, în aceeași zi în care ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, spunea că „E un sector afectat. Sunt de acord cu deschiderea lor”.
„Ați mers prea departe cu tupeul! Voi sunteți singurii responsabili pentru fiecare dintre miile de persoane infectate în fiecare zi! (…) Să ai toată puterea, dar să dai vina pe români pentru că Guvernul tău a scăpat total de sub control pandemia este groaznic de grețos!” – Marcel Ciolacu, președinte PSD.
„Nu pot să recomand deschiderea restaurantelor” – Raed Arafat.
„E un sector afectat. Sunt de acord cu deschiderea lor” – Florin Cîțu, ministrul Finanțelor.
Partenerii noștri