- Miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan s-au întâlnit la Moscova.
- Franța, Statele Unite și Rusia intenționează să se întâlnească luni la Moscova.
- Armenia spune că forțele azere au bombardat catedrala istorică din orașul Shusha din Nagorno-Karabakh.
- Azerbaidjan respinge acuzația.
Serghei Lavrov, Ministrul de Externe al Rusiei, a declarat că s-a decis un acord asupra unui armistițiu. Acesta va intra în vigoare de pe 10 octombrie.
Advertisment
„Părțile s-au pus de acord asupra următorilor pași: este anunțat un armistițiu de pe 10 octombrie, ora 12, în scopuri umanitare, pentru schimbul de prizonieri de război sau alți deținuți sau a corpurilor celor uciși, în conformitate cu principiile Crucii Roșii. Detaliile armistițiului vor fi anunțate mai târziu”, a spus Serghei Lavrov, Ministrul de Externe al Rusiei.
Lavrov a anunțat și negocieri de pace, care vor începe sub patronajul Grupului de la Minsk al OSCE. De la 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.
Recomandări
Putin a intervenit în războiul din Nagorno-Karabah și, cel puțin pentru moment, s-a făcut pace. Miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan s-au întâlnit la Moscova cu șeful diplomației ruse. După 10 ore de discuții, cei doi au semnat un acord pentru încetarea temporară a focului.
Sunt aproape două săptămâni de când Azerbaidjanul a pornit o ofensivă pentru recucerirea provinciei Nagorno-Karabakh. Teritoriul i-a aparținut în vremea URSS, dar este controlat de armeni, etnicii majoritari ai regiunii. Cel puțin 230 de oameni și-au pierdut viața în ofensivă.
Vladimir Putin a lansat un apel pentru ca luptele din Nagorno-Karabakh să înceteze din motive umanitare, pentru a se face schimb. Zeci de civili au fost confirmați uciși în luptă. Partea a armeană a recunoscut mai mult de 300 de decese în rândul soldaților săi, în vreme ce Azerbaidjanul nu a precizat niciun bilanț în acest sens.
Mai mult, conflictul militar dintre cele două țări a sporit îngrijorarea cu privire la securitatea conductelor care transportă petrolul și gazele azere în Europa.