• A fost elev al Gimnaziului „Petru și Pavel” din Ploiești, iar ciclul liceal l-a încheiat în București.
  • În perioada 1877-1878, a fost un asiduu participant la ședințele societății culturale „Junimea”.
  • Primul său debut în domeniul gazetăriei a avut loc la revista „Ghimpele”, unde a contribuit la rubricile „Varietăți” și „Una-alta” între 1873 și 1875.
  • Creativitatea lui Caragiale a fost prolifică, cuprinzând piese de teatru, momente și schițe, precum și nuvele.

Astăzi, 30 ianuarie 2024, se împlinesc 172 de ani de la nașterea dramaturgului Ion Luca Caragiale. Unul dintre clasicii literaturii românești și cel mai important dramaturg, Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în localitatea Haimanale (în prezent se numește I.L. Caragiale – n.r.), din județul Dâmbovița.

Educație

A fost elev al Gimnaziului „Petru și Pavel” din Ploiești, iar ciclul liceal l-a încheiat în București. A continuat apoi studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din București, unde a urmat Clasa de Mimică și Declamație condusă de Costache Caragiali, unchiul său, între anii 1868 și 1870.

În perioada 1877-1878, a fost un asiduu participant la ședințele societății culturale „Junimea”, iar creațiile sale dramaturgice au fost publicate în prestigioasa revistă „Convorbiri literare”, conform informațiilor prezentate în „Dicționarul scriitorilor români”, apărut la editura Fundației Culturale Române în 1995.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Cariera

Caragiale a fost un asiduu participant la ședințele societății culturale „Junimea” în perioada 1877-1878, iar creațiile sale dramaturgice au fost publicate în revista „Convorbiri literare”, conform informațiilor din „Dicționarul scriitorilor români”, apărut la editura Fundației Culturale Române în 1995.

De-a lungul carierei sale, a activat în diverse instituții, ocupând poziții precum:

  • copist la Tribunalul de Prahova,
  • sufleur în trupa lui Mihail Pascaly la Iași,
  • sufleur și copist la Teatrul Național din București.
  • A avut roluri și în posturi de revizor școlar
  • funcționar la Regia Monopolurilor Statului,
  • profesor la liceul particular „Sf. Gheorghe” din București
  • director general al teatrelor în stagiunea 1888-1889.

Primul său debut în domeniul gazetăriei a avut loc la revista „Ghimpele”, unde a contribuit la rubricile „Varietăți” și „Una-alta” între 1873 și 1875.

A colaborat, de asemenea, cu numeroase publicații, oferind cronici dramatice, schițe și traduceri la „Albina Carpaților”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Literatura și arta română”, „Noua revistă română”, „Românul”, „Telegraful”, „Tribuna”, „Universul literar” și „Viața nouă”.

În perioada mai-iunie 1877, Caragiale a editat revista de umor „Claponul” și a publicat „Calendarul Claponului” în 1878. De asemenea, a contribuit la ziarul „Moftul român” în 1893 (împreună cu A. Bacalbașa) și în 1901, la publicația „Vatra” (împreună cu I. Slavici și G. Coșbuc), conform detaliilor prezentate în „Dicționarul scriitorilor români”.

Opera

Creativitatea lui Caragiale a fost prolifică, cuprinzând piese de teatru, momente și schițe, precum și nuvele, majoritatea satirizând lumea Capitalei sau provinciei în perioada sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX.

Piese celebre ale sale, precum comedia în două acte „O noapte furtunoasă”, scrisă în 1878, au avut premiera la 18 ianuarie 1879, la Teatrul Național din București, și au fost puse în scenă la toate teatrele din țară, devenind capodopere ale dramaturgiei românești.

Citește și