• În românește cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare și abia apoi o rasă, a spus Ioan Aurel Pop
  • El precizează că postarea nu este făcută cu scopul de a acuza sau achita pe cineva
  • Arbitrul român Sebastian Colțescu a fost acuzat de rasism, după ce a folosit cuvântul „negru”, la un meci din UEFA Champions League

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, susține, într-o postare pe Facebook, că termenul „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga”, „cioară”, „cioroi” din engleza americană.

„Îmi amintesc de o întâmplare nostimă de acum câțiva ani, când un distins intelectual român mi s-a plâns că un italian a folosit, într-o conversație cu el, cuvântul „morbido”, adică „morbid”, fapt care i s-a părut profund jignitor. E drept că interlocutorul meu, ca mulți alți români, credea că știe italiană fără să fi învățat această limbă.

Noroc că lucrurile s-au lămurit și întâmplarea a rămas benignă, fără urmări. Adjectivul „morbido” din italiană se traduce în românește prin „moale”, „pufos”, „lin”, „delicat” și nu prin „morbid” „bolnav”, „nesănătos”, „patologic”). În limba italiană, expresia „pelle morbida”, adică „piele delicată”, „piele fină”, „piele gracilă”, este una curentă și exprimă, adesea, un adevărat compliment făcut sexului frumos.

Recomandări

LASCONI INTRĂ ÎN TURUL 2
PARISUL LUMINAT
LE-O DĂM ÎN VOT!
CUVÂNTUL ZILEI
CINE ESTE CĂLIN GEORGESCU
CE SCRIE PRESA INTERNAȚIONALĂ

Faptul acesta banal arată că limbile au felurite capcane și că există cuvinte de aceeași formă, dar cu înțeles diferit (omonime) și chiar cuvinte de aceeași origine (cu etimologie comună) și cu sensuri deosebite în limbi diferite”, a scris Ioan Aurel Pop pe rețeaua de socializare.

Potrivit acestuia, în românește cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare și abia apoi o rasă.

Acum câteva zile am văzut, pe burtiera de la CNN, următorul anunț, preluat apoi și de France 24 și de alte agenții de știri: „Biden picks retired general Lloyd Austin as first Black Pentagon chief” („Biden îl pune pe generalul pensionat Lloyd Austin drept primul șef negru al Pentagonului”).

În alte surse referitoare la aceeași știre, în loc de „Black”, am găsit „African-American”. În românește cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare și abia apoi o rasă. Când se enumeră rasele, se spune încă la noi „rasa galbenă”, „rasa albă”, „rasa neagră”.

Cuvinte precum „caucazian” pentru „om alb” sau „african american” pentru „om de culoare neagră” nu s-au încetățenit deocamdată în românește. „Caucazian” înseamnă la noi locuitor al regiunii Caucazului sau o realitate legată de Munții Caucaz.

„African american” înseamnă american de origine africană, dar, după cum se știe, nu toți africanii (inclusiv cei care trăiesc în Statele Unite) au culoarea pielii neagră. Cu toate acestea, unii adepți ai „corectitudinii politice” consideră că ar trebui să ne modificăm și noi limbajul și să nu mai folosim noțiuni ca „rasă” sau „negru”, socotite ofensatoare, jignitoare.

Se va întâmpla, probabil, în timp, acest lucru și se vor folosi alți termeni, fiindcă limbile, ca și oamenii, se schimbă”, a mai scris Ioan Aurel Pop.

El susține că, în acest moment, „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga”.

„Deocamdată, în românește sunt socotite degradante și rușinoase noțiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioară” etc. Cuvântul „negru” nu face parte, pentru moment, din aceeași categorie, dar asta nu înseamnă că unii nu-l folosesc în sens peiorativ.

Există și români care acordă acestui termen un sens de ocară, de discriminare, de înjosire, ceea ce este de condamnat categoric. Oricum, în acest moment, „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga” „cioară”, „cioroi”) din engleza americană. Câtă vreme și în engleză se folosește încă oficial cuvântul „black” pentru a denumi un „african american”, nu ar trebui să fim nici noi (românii) și nici alții scandalizați.

Or, „black chef” nu se poate traduce în românește – oricât de precauți am vrea să fim – decât prin „șef negru”. Dacă viitorul șef al Pentagonului poate să fie numit „negru” în surse oficiale sau în mass-media, ar fi de dorit ca și alții să se poată chema așa, fără supărare sau fără mare supărare.

Natural, cu o condiție: ca adresarea să nu fie făcută cu intenția de a jigni. Dacă reaua voință este dovedită, atunci oprobriul vine aproape de la sine și este pe deplin meritat”, se mai arată în postare.

Ioan Aurel Pop precizează că a scris postarea – menită să explice câteva sensuri ale unor cuvinte – ca om, nu ca președinte al Academiei Române și nu cu scopul de a acuza sau achita pe cineva.

„Față de aceste observații pur filologice, nu am decât o singură remarcă de altă natură, deși este legată și ea tot de sensul cuvintelor: să ne supărăm și să protestăm și noi – măcar de dragul echilibrului – când albii sunt batjocoriți și când românii sunt numiți, fie și cu dezarmantă , altminteri decât români. Nu spun cum, fiindcă este vorba despre un cuvânt prohibit pentru noi”, a mai scris Ioan Aurel Pop.

Arbitrul român Sebastian Colțescu a fost acuzat de rasism, după ce a folosit cuvântul „negru” la adresa unei persoane din staff-ul tehnic al echipei Istanbul Başakşehir. Partida de fotbal dintre PSG și Istanbul Başakşehir, contând pentru etapa a IV-a a Grupei H din Liga Campionilor, s-a întrerupt.