În materie de intervenţii asupra preţurilor la energie, autorităţile române vor lua acelaşi tip de măsuri luate de alte state, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu, în contextul creşterilor de preţuri la electrictate şi gaze naturale.
„Ce vedem că fac alte ţări, asta o sa facem şi în România, pentru că nu există o gamă infinită de soluţii”, a spus Chiriţoiu, precizând că bursele de energie, care sunt la maxime istorice, trebuie să fie lăsate să funcţioneze.
„Sunt lucruri pe care un Guvern nu poate şi nu trebuie să încerce să le influenţeze. Ce poate să un Guvern este să nu se uite la preţul en-gros, de pe bursă, ci la preţul plătit de fiecare consumator”, a completat el, miercuri, la Digi24.
„O mare parte din factură nu se leagă de preţul efectiv al curentului electric, la noi doar 40% din ce plăteşte consumatorul reprezintă costul curentului electric, restul sunt alte taxe şi prestaţii care sunt sub control naţional, în special tarifele de distribuţie, tarifele de transport, subvenţiile care se acordă pentru energiile regenerabile şi aşa mai departe. Aici se poate umbla şi aici sunt măsurile. Doi, putem să subvenţionăm consumatorii vulnerabili. Legea consumatorului vulnerabil va fi principalul instrument pentru protejarea celor mai săraci. Banii vor veni de la companiile care beneficiază de creşterile de preţ. Preţul creşte la electricitate pentru că este mai scump să produci electricitate din cărbune, în special, dar producătorii care nu plătesc taxă pe poluare, cum sunt hidro, nuclearul, regenerabilele, au profituri foarte mari care nu sunt legate de activitatea lor. Din profiturile suplimentare făcute, sub o formă sau alta, o să finanţăm măsurile luate în sprijinul consumatorilor”, a spus Chiriţoiu.
Plafonarea preţurilor este o măsură fezabilă, în condiţiile în care se instituie un anumit prag peste care consumatorii nu pot plăti în plus. Dar o plafonare a preţurilor la bursă „ar fi o prostie, pentru că riscăm ca firmele să plece din ţară”, a apreciat el.
„Sunt oameni, cum sunt eu, care pot să suporte 100 de lei în plus la electricitate”, a adăugat Chiriţoiu, care ceva mai târziu s-a corectat: „Nu chiar 100 de lei, 50 de lei.”
La gaze creşterea de preţ este un fenomen temporar, legat de comportamentul Rusiei şi de presiunile pe care le fac pentru a li se permite să folosească noua conductă din Marea Baltică.
„Ne aşteptăm ca odată ce Nord Stream 2 să intre în funcţiune, preţul la gaze să revină, dar nu la preţuri artificial sau neobişnuit de mici din 2020. Dar evoluţia preţului la energie electrică este urmarea planului Uniunii Europene de a face energia care poluează să fie cât mai scumpă, pentru a determina o eliminare a acesteia de pe piaţă şi trecerea la energie nepoluantă”, a spus oficialul.
Citește și Avertismentul unui consilier american: Actuala criză a gazelor este o problemă de viaţă şi de moarte
Autorităţile spaniole au anunţat plafonarea preţului gazelor naturale, reduceri de impozite şi redirecţionarea profiturilor companiei energetice, ca parte a unui pachet menit să reducă preţurile în creştere ale energiei electrice.
Premierul Pedro Sanchez, citat de Reuters, spune că este inacceptabil ca firmele din energie să profite de preţurile ridicate ale pieţei pentru electricitate.
„Vom lua acele profituri extraordinare pe care le obţin companiile energetice şi le vom transfera consumatorilor”, a spus el, adăugând că taxa specială pe electricitate ar scădea de la 5,1% la 0,5%. Măsurile vor reduce veniturile guvernamentale în 2021 cu aproximativ 1,4 miliarde de euro, a spus Sanchez.
Cererea crescută de gaze naturale şi creşterea preţurilor la certificatele verzi au dus la majorarea preţurilor energiei electrice în multe ţări, inclusiv în Spania.
Preţurile spot ale energiei electrice, care reprezintă aproximativ o treime din facturile de energie electrică pentru consumatori, au depăşit nivelurile record, ajungând luni la un maxim de 154,16 euro pe megawatt-oră, potrivit operatorului de piaţă OMIE.