Răzvan Botea, ZF: Guvernul ne vinde interesele electorale ca „respect pentru mediul de business” și înfrângerile bugetare ca pe victorii

• Membrii coaliției PSD-PNL repetă în cor că nu vor fi creșteri de taxe în 2024, „din respect” pentru mediul de business.
• La final de 2023, au venit cu ele mai mari creșteri de taxe de la Revoluție încoace.
• Reformele din sistemul bugetar, pentru economii la buget, s-au amânat.

Nu vor fi majorate taxele în 2024, repetă ca într-un refren membrii coaliției de guvernare PSD-PNL, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu. Ministrul de finanțe Marcel Boloș plusează însă: nu vor fi majorate taxele din respect pentru mediul de afaceri, pentru plătitorii de taxe. Unde a fost respectul pentru plătitorii de taxe anul trecut, când cu inflație, dobânzi mari și economia reală în frânare, guvernul a venit și a mai adăugat o serie de taxe, iar pe altele le-a crescut la final de 2023?

Respectul pentru cei care susțin de fapt statul și economia României apare în tandem cu alegerile electorale. O simplă coincidență, fără îndoială.

Din 2025 însă, adaugă Marcel Boloș, se vor relua discuțiile despre creșterile de taxe, care intră sub imperiul reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și mediul de afaceri și cei mai titrați consultanți din România spun că dacă sunt reforme fiscale asumate prin PNRR, să se facă, sigur, în calendarul asumat.

În 2023, însă, guvernul nu avea nicio obligație să crească taxe sau să vină cu taxe noi. Avea, pe de altă parte, o motivație mult mai puternică: nevoie de bani, pentru că bugetul era în aer. Guvernul a încercat astfel o rezolvare la o problemă pe care tot el a creat-o, adică redresarea deficitului bugetar. Sigur, este un lucru de lăudat să îți repari singur greșeala, doar că încercarea de reparare, pentru că în fapt nu s-a reparat nimic, s-a făcut exclusiv pe spatele mediului privat: taxele pentru cei cinstiți au crescut și au mai intrat și alte taxe noi.

În ceea ce privește reformele din sistemul bugetar, pentru economii la buget, ele s-au amânat. Mai încolo, nu se știe exact când. În schimb, guvernul Ciolacu este prins într-o horă de creșteri de pensii și de salarii la bugetari, care la rândul lor amenință cu grevele. Iar creșterile vin.

Cheltuielile sunt, așadar, certe, în vreme ce veniturile nu sunt promise. Guvernul, spre exemplu, speră să colecteze 19 mld. lei în plus din digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării. Este bună și speranța, doar că guvernul crede atât de mult că veniturile vor veni, încât le-a și bugetat în 2024 și, proporțional, a programat cheltuieli. Dacă veniturile vin sau nu, cheltuielile vor trebui onorate, mai ales în an electoral.

În august 2023, la Aleph News, în primul interviu acordat de Marcel Ciolacu în calitate de premier, acesta spunea că ținta oficială a guvernului pentru deficitul bugetar este de 4,4% din PIB și, întrebat fiind de Ion Cristoiu, a spus că nu a fost acceptată de către Comisia Europeană altă țintă.

La acea vreme, informațiile ZF spuneau că deja s-a ajuns la un acord informal cu Comisia Europeană pentru un deficit în jur de 5% din PIB în 2023. Acum, Marcel Boloș, ministrul de finanțe spune limpede: discuțiile informale cu Comisia Europeană s-au dus pe un deficit de peste 5% din PIB în 2023. Mai mult, el clamează că „deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%”. Practic, ca într-o piesă de teatru fără niciun sens, cât cu o țintă oficială de 4,4% din PIB ca deficit bugetar, guvernul spune că „stăm mult mai bine” cu un deficit de 5,7% din PIB, adică cu 21 mld. lei mai mare decât cel programat.

Guvernul, după ce a croit în 2023 un buget despre care toți analiștii independenți și mediul de afaceri au spus că nu este realist, revendică înfrângerea bugetară ca pe o victorie. După propria înfrângere, a trecut la creșteri de taxe și taxe noi pentru mediul de business în 2023, dar promite că în 2024 nu va crește taxe din „respect pentru mediul de business”. Dacă respectul pentru mediul de business va reuși să treacă mai departe de anul electoral, rămâne de văzut.

Citește și

• META introduce măsuri drastice pentru a proteja adolescenții: „Toți sunt plasați în cele mai restrictive setări de control”
• Scade numărul achizițiilor. Prețurile locuințelor au stagnat, iar chiriile au crescut
• Cum lucrezi cu Generația Z? Managerii americani spun că vin la interviurile de angajare însoțiți de părinți și nu știu cum să scrie un mail