FRAGMENTE DE ISTORIE. Alan Turing, eroul de război al Marii Britanii, pedepsit cu castrarea chimică și convertit în legendă urbană

• Alan Turing a fost un strălucit matematician britanic care a jucat un rol principal în descifrarea codurilor naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
• Lucrarea sa este recunoscută pe scară largă ca fiind o cercetare fundamentală a informaticii și a inteligenței artificiale.
• În 1952, Alan Turing a fost arestat pentru homosexualitate și castrat chimic.

Alan Turing, celebrul erou de război care a descifrat coduri, considerat în prezent părintele informaticii și al inteligenței artificiale, a fost condamnat penal și tratat cu asprime în temeiul legilor homofobe de la acea vreme, din Marea Britanie.

Cine a fost Alan Turing?

Alan Turing a fost un strălucit matematician britanic care a jucat un rol principal în descifrarea codurilor naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În lucrarea sa fundamentală din 1936, a demonstrat că nu poate exista nicio metodă algoritmică universală de determinare a adevărului în matematică și că matematica va conține întotdeauna propoziții nehotărâte. Lucrarea sa este recunoscută pe scară largă ca fiind o cercetare fundamentală a informaticii și a inteligenței artificiale.

Enigma și Bombe

Principalul obiectiv al activității lui Turing la Bletchley a fost descifrarea codului „Enigma”. Enigma era un tip de mașină de descifrare folosit de forțele armate germane pentru a trimite mesaje în siguranță. Deși matematicienii polonezi descoperiseră cum să citească mesajele Enigma și împărtășiseră aceste informații cu britanicii, germanii au sporit securitatea acesteia la izbucnirea războiului, schimbând zilnic sistemul de cifrare. Acest lucru a făcut ca sarcina de a înțelege codul să fie și mai dificilă.

Turing a jucat un rol cheie în acest sens, inventând – împreună cu Gordon Welchman, un alt spărgător de coduri – o mașină cunoscută sub numele de Bombe. Acest dispozitiv a contribuit la reducerea semnificativă a muncii spărgătorilor de coduri. De la jumătatea anului 1940, semnalele Forțelor Aeriene Germane erau citite la Bletchley, iar informațiile obținute de pe urma lor ajutau la efortul de război, conform Imperial War Museum.

Finalul tragic al lui Alan Turing

În 1952, Alan Turing a fost arestat pentru homosexualitate – care pe atunci era ilegală în Marea Britanie. A fost găsit vinovat de „indecență gravă” (această condamnare a fost anulată în 2013), dar a evitat o pedeapsă cu închisoarea acceptând castrarea chimică. În 1954, a fost găsit mort din cauza otrăvirii cu cianură. O anchetă a stabilit că a fost vorba de sinucidere.

Moștenirea lăsată de viața și activitatea lui Alan Turing nu a ieșit pe deplin la iveală decât la mult timp după moartea sa. Impactul său asupra informaticii a fost recunoscut pe scară largă: premiul anual „Turing Award” a fost cea mai înaltă distincție din acest sector începând din 1966. Însă activitatea de la Bletchley Park – și rolul lui Turing în descifrarea codului Enigma – a fost ținută secretă până în anii 1970, iar întreaga poveste a fost cunoscută abia în anii 1990.

S-a estimat că eforturile lui Turing și ale colegilor săi spărgători de coduri au scurtat războiul cu câțiva ani. Ceea ce este sigur este că au salvat nenumărate vieți și au contribuit la determinarea cursului și rezultatului conflictului.

Mărul Apple nu este un tribut adus lui Alan Turing, iar Jobs însuși a confirmat acest lucru

O legendă urbană foarte răspândită spune că logo-ul Apple, compania din spatele iPhone, Mac… este un tribut adus lui Turing. Acel măr mușcat, injectat cu cianura, cu ajutorul căruia și-a luat viața savantul britanic ar fi fost cel pe care fondatorii Apple l-ar fi pus în logo. Steve Jobs și Steve Wozniak, împreună cu Roland Wayne, ar fi făcut acest gest în 1976, în cinstea lui Turing. Dar nu este cazul.

În primul rând, dacă ar fi să-i aducem un omagiu lui Turing, ar fi un pic ciudat să o facem cu fructul, un măr, cu care și-a luat viața. Și să o facă cu mărul deja mușcat. Poate că, fără această mușcătură, ar putea însemna că Turing era încă viu în moștenirea sa și în lumea informaticii. Dar nu este adevărat.

Rob Janoff, creatorul logo-ului Apple, a confirmat în 2009 că totul a fost o legendă urbană. Janoff a luat designul Apple ales de fondatorii Apple și a adăugat mușcătura. Pur și simplu pentru a nu fi confundat cu un alt fruct. Mușcătura a fost suficientă pentru a vedea clar mărimea fructului și pentru a ști că era un măr și nu o cireașă sau altceva.

Pe de altă parte, confirmarea a venit chiar de la Steve Jobs. Cu o ocazie, scriitorul și actorul Stephen Fry l-a întrebat pe Jobs dacă povestea despre logo-ul Apple și Turing era adevărată, dacă era un omagiu adus britanicului. Jobs a răspuns:

Doamne, am vrea să fie așa, dar e doar o coincidență.