• Muzeul Ororilor Comunismului în România alături de Muzeul Municipal Călărași are plăcerea de a vă invita sâmbătă, 16 martie 2024 la vernisajul „Miopie istorică”.
  • Expoziţia este deschisă în perioada 16 martie 2024 – 14 aprilie 2024.
  • Programul de vizitare este de luni până sâmbătă, orele 09:00 – 17:00.

Vernisaj: sâmbătă, 16 martie 2024, ora 12:00

Adresă: Muzeul Municipal Călărași,  str. 1 Decembrie 1918, Nr. 305, Călărași

Muzeul Ororilor Comunismului în România alături de Muzeul Municipal Călărași are plăcerea de a vă invita sâmbătă, 16 martie 2024 începând cu ora 12:00 la vernisajul expoziţiei de artă contemporană a lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată Miopie istorică”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu. Expoziția prezintă o serie de fotosculpturi, bazate pe o cercetare artistică privind episodul deportărilor din Bărăgan din 1951.

Recomandări

IRANUL ATACĂ ISRAELUL
INCENDIU PUTERNIC ÎN BUCUREȘTI
CUM A INVENTAT ZUCKERBERG „POKE”?
BILLIE ȘI LANA AU CÂNTAT LA COACHELLA
PREDOIU INTRĂ ÎN CURSA PENTRU COTROCENI
FLYFREE ZBOARĂ CU 16 ELICE

Expoziţia este deschisă în perioada 16 martie 2024 – 14 aprilie 2024, iar programul de vizitare este de luni până sâmbătă, orele 09:00 – 17:00.

Preț bilet: intrarea este liberă

Accesul la vernisaj este gratuit

Expoziția „Miopie Istorică” realizată de Sever Petrovici-Popescu și curatoriată de Ioana Marinescu este un proiect muzeal itinerant, produs de Muzeul Ororilor Comunismului în România. Desfășurată în perioada octombrie 2023 – februarie 2024 la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, 1.500 de vizitatori au trecut deja pragul expoziției, luând contact direct cu fenomenul deportărilor din Bărăgan. Prin prezența la Muzeul Municipal Călărași, ne-am asumat în continuare, cele două obiective principale, anume: educarea publicului larg cu privire la episodul 1951 și familiarizarea privitorului cu arta contemporană practicată Sever Petrovici-Popescu. Prin urmare, pentru a facilita accesul publicului la expoziție și la dezbaterea rezultată din desfășurarea demersului artistic, s-au întreprins acțiuni în vederea încheierii unor parteneriate strategice cu diferite instituții culturale. În perioada următoare vom începe concretizarea acestora pentru a itinera expoziția și în alte orașe din țară.

În „Miopie Istorică”, Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a înfățișa și a reaminti publicului larg o pagină de istorie prea puțin cunoscută și dezbătută în cărțile de istorie: deportările în Bărăgan. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o  măsură cu caracter represiv, al cărei scop l-a reprezentat izolarea și marginalizarea celor definiți ideologic ca „dușmani ai poporului”. În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuință sub amenințarea armei și formarea unor comunități noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.

Vă propunem să descoperiți fotosculpturile artistului și „arheologia memoriei” pe care Sever Petrovici-Popescu o practică prin intermediul artei sale. Artistul documentează o lume dispărută, o cercetare simbolică și ritualică. Mărturiile sunt puține și de multe ori impalpabile. Pe locul satelor întemeiate de deportați au rămas urme doar pentru „arheologii memoriei.” El face interviuri cu cei care au trăit experiența deportării și încearcă prin lucrările lui să surprindă un spirit al locului, încapsulat în zidurile unor foste CAP-uri și alte câteva urme, rămășițe ale locuirii din acei ani. În rest, cer și pământ, peisaje ale absenței sunt martori muți ai unor experiențe și fapte care sunt greu de pus în cuvinte, cu atât mai mult în imagini.

Mulțumiri pentru materiale documentare și sprijin domnului Leonard Câmpeanu, președintele filialei București a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici din România (AFDPR), Florin Rădulescu, șef serviciu, Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local, Cosmin Budeancă, Redactor-șef „Memoria” – revista gândirii arestate, preot paroh Marian Mihail, parohia Drajna și echipei Muzeului Hărților.

Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și activează în București. A absolvit secția Foto Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional. Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoșoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția „CELĂLALT | L’ALTRO | THE OTHER ONE” alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele sculpturii Bucureștene în 2023. https://severpetrovicipopescu.com

Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar și ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Conferința „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorieși stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă expoziție care abordează și subiectul deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă. https://www.mocr.ro/

Muzeul Municipal Călărași funcționează în clădirea fostei primării a orașului Călărași, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă și din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecției, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziție gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 și până în prezent, colecția s-a extins cu obiecte și artefacte provenită din donațiile călărășenilor și a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călărași este un exemplu de bune practici în ce privește  parteneriatul public – privat. De-a lungul timpului, atenția călărășenilor a fost menținută și prin expoziții temporare organizate în colaborare cu Muzeul Național Militar, Muzeul Civilizației Gumelnița sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.

Parteneri media: ACC Media Channel, Agerpres, AICI A STAT, Amos News, daciccool.ro, Historia, i-Tour.ro, Modernism, Promenada Culturală, Radio România Cultural.

Citește și