- 12 boabe de struguri îți aduc bani în anul care va veni.
- Hainele de culoare roșie îți promit un an plin de cadouri.
- Vâscul aduce noroc și sănătate.
Anul Nou, denumit şi Sânvasâiu sau Crăciunul Mic este pentru români o sărbătoare laică, cu puţine conotaţii religioase, care marchează noul an civil – fiindcă anul nou bisericesc începe la 1 septembrie.
Zilele pe care le trăim însă fac din sărbătorirea Anului Nou un prilej numai bun de sărbătoare și speranță. Ne dorim să încheiem al doilea an de pandemie cu credința că vin vremuri bune, visăm la normalitate și la siguranță. Poate de aceea obiceiurile și tradițiile moștenite sau împrumutate de la alte popoare au o semnificație mai mare anul acesta.
„Îngropatul Anului” este marcat de multe semnificații cele mai multe păgâne. Anul Nou, cu toate tradițiile pe care associate este perceput ca un moment de renovare a timpului, de alungare a spiritelor rele.
Există multe tradiții și obiceiuri pe care le poți urma de Anul Nou:
- Peștele nu trebuie să lipsească de pe masa de Revelion. El îți promite că vei înota şi tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze.
- Strugurii sunt și ei obligatorii la trecerea dintre ani. Alege dintr-un ciorchine de struguri 12 boabe, când ai ajuns la al 12-lea bob, pune-ţi o dorinţă care ţine de bani. Strugurii şi stafidele simbolizează abundenţa financiară.
- Bea şampanie la 12 noaptea pentru a avea parte de belşug
- Nu plânge în 1 ianuarie. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
- Poartă haine noi. Pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.
- Vâscul trebuie să se regăsească în orice casă. Aduce noroc și sănătate, se spune din bătrâni. În mitologia germană, vâscul este considerat o plantă miraculoasă care venea din cer şi nu creştea pe Pământ, fiind un leac ideal pentru fertilitate. Cuplurile care se sărută sub vâsc în noaptea dintre ani se spune că vor avea o relaţie trainică şi fericită.
- Sunt și lucruri pe care e bine să le eviți în prima zi a noului an.
- Nu împrumuta bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu achita datorii sau taxe, nu duce gunoiul şi nu oferi daruri, toate acestea sunt semne de sărăcie în anul ce abia începe.
Sărbătoarea Noului An are o vechime de 4000 de ani
Vechii babilonieni sunt primii care au celebrat Anul Nou. Anul nou începea în momentul apariţiei lunii noi după echinocţiul de primăvară, care cădea de regulă în perioada 23-25 martie, dupa actualul calendar şi care coincidea cu începerea anotimpului renaşterii, al semănatului şi al înfloririi.
Romanii serbau calendele care se întindeau pe durata a trei zile. Oamenii își făceau cadouri simbolice. Românii și-au făcut propriile tradiții prilejuite de Anul Nou. Pluguşorul, sorcova, buhaiul, vasilca, jocurile mimice cu măşti de animale sau personaje ţărăneşti, Vergelul, Capra, Ursul, Căiuţii, Cerbul, Berea, Ţurca, Brezaia sau Caledarul de ceapă, sunt câteva dintre acestea.
Fetele nemăritate încearcă, urmare a unor credinţe sau superstiţii, să vadă, la cumpăna dintre ani, cum ar putea arăta alesul.
Sorcova – este unul dintre cele mai des întâlnite obiceiuri de Anul Nou, practicat mai ales de copii, care se adună în cete şi, în prima zi a anului, pleacă, mai ales pe la casele cunoscuţilor
Capra – sau jocul caprei, este întruchiparea unui animal care a simbolizat personificarea prolificităţii zoologice şi fertilităţii telurice.
Ursul – este un joc bazat pe cultul ursului, moştenit de la geto-daci, care îl venerau ca pe un animal sacru. Forma capului de urs se obţine întinzând o piele de viţel sau de miel peste o găleată metalică, iar de la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos, deşi la origini se folosea chiar o blană de urs.