- Azi are loc solstițiul de iarnă.
- În mod tradițional, evenimentul marchează începutul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou din întreaga lume.
- Anul acesta, ziua coincide cu un eveniment ceresc uimitor, care se întâmplă după aproape 400 de ani.
Solstițiul de iarnă este acea zi a anului în care avem parte de cele mai puține ore de lumină. După Solstițiul de iarnă, zilele încep să devină mai lungi și nopțile mai scurte pentru oamenii din emisfera nordică și invers pentru cei din emisfera sudică.
Începând cu această dată și până la 21 iunie, ziua va crește continuu, iar durata nopții va scădea.
Țările și culturile au modalități unice de a sărbători solstițiul de iarnă. Anul acesta, ziua este specială, deoarece coincide cu un eveniment ceresc uimitor – „Marea conjuncție” a lui Jupiter și Saturn, care se întâmplă după aproape 400 de ani.
„Solstițiul” mondial derivă dintr-un cuvânt latin care înseamnă „soarele oprit”. Atât solstițiile de vară, cât și cele de iarnă sunt evenimente astronomice care marchează mișcarea Soarelui și se schimbă în timpul zilei și al nopții.
Solstițiul de iarnă din emisfera nordică are loc între 19 și 23 decembrie. Anul acesta are loc luni, 21 decembrie, la ora 12.02. Durata zilei va fi de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti), arată datele Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”.
În această perioadă, în fiecare an, țările din emisfera nordică sunt cele mai îndepărtate de Soare, iar Soarele strălucește deasupra Tropicului Capricornului.
Axa Pământului este înclinată la un unghi de 23,5 grade pe măsură ce se rotește în jurul Soarelui. Acest fenomen provoacă mișcarea Soarelui din emisfera nordică spre emisfera sudică și invers, aducând schimbări sezoniere în an.
Solstițiul de iarnă este celebrat în mai multe părți ale lumii, în mod diferit.
În Regatul Unit, oamenii se adună în mod tradițional la Stonehenge pentru a privi răsăritul și apusul de soare la solstițiul de iarnă. Dar anul acesta, din cauza pandemiei, adunările nu vor fi permise, iar oamenii o pot urmări online. Istoricii și arheologii cred că Stonehenge a fost direct legat de urmărirea mișcării anuale a Soarelui.
Un solstițiu de iarnă în Japonia se numește Toji. Japonezii cred că Soarele devine mai puternic din această zi, aducând cu sine noroc pentru oameni.
Chinezii numesc Solstițiul de Iarnă, Dong Zhi, care înseamnă „iarna ajunge”. Oamenii sărbătoresc și salută întoarcerea zilelor mai lungi.
Vechii nordici din Scandinavia au sărbătorit Yule la solstițiul de iarnă. Pe măsură ce Soarele se întoarce în emisfera nordică, bărbații din familie aduceau acasă bușteni mari, care au ajuns să fie cunoscuți ca bușteni Yule. Oamenii aprindeau buștenii și se ospătau în jurul lor.
Solstițiul de iarnă din Iran se numește noaptea Chelleh. Persanii, în ziua solstițiul de iarnă, gătesc mâncare specială precum tocană de miel, feluri de mâncare cu nuci uscate și rodii. Aprind un foc, stau împreună în jurul lui și citesc poezii.