PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?

Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piața insolvenței din România, a organizat joi, 28 octombrie, conferința online „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”.

Conferința – cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri – a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esențial pentru modernizarea economiei României și pentru pregătirea tranziției la economia verde (vezi aici).

Printre temele abordate se numără:

  • Dispune România de capacitatea tehnică și administrativă pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență și pentru a cheltui peste 29 de miliarde de euro în următorii cinci ani?
  • Va duce PNRR la modificarea structurală a proceselor decizionale în statul român? Va impune noi standarde în economia privată, plecând de la cele două componente specifice – digitalizarea și protecția mediului?
  • PNRR este condiționat de o serie de reforme, la care se adaugă mari lucrări de infrastructură în diferite domenii și salturi calitative în privința digitalizării, a protecției mediului și a utilizării de noi tehnologii. La finalul implementării acestui plan, va rămâne România cu un plus de know-how și resurse?
  • Există riscul ca PNRR să destabilizeze economia României, prin presiunea asupra datoriei publice și creșterea importurilor necesare implementării programelor asumate?
  • Ce se întâmplă dacă România nu-și respectă angajamentele de reformă asumate? Există posibilitatea creării unui mecanism care să indice clar cine este responsabil pentru neimplementarea reformelor asumate?

Cristian Ghinea: Legea de plafonare a prețurilor la energie, o uriașă țeapă pentru poporul român

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, critică dur Legea privind plafonarea prețurilor la energie și gaze, recent promulgată de președintele Klaus Iohannis, despre care spune că este o „bombă bugetară” care va genera o „uriașă corupție”.

De ce regionalizarea trebuia să existe în PNRR și nu e

Aplicarea PNRR aduce din nou în discuție subiectul regionalizării României care, în mod logic, ar fi trebuit să reprezinte una dintre marile mize ale acestui mega-proiect. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, recunoaște franc situația. “Noi nu am putut să punem în PNRR niște reforme unde nu exista un consens în Coaliție, și vă dau un exemplu. Dacă ar fi fost după mine aș fi pus regionalizarea României. România a funcţionat acum cu o struțo-cămilă de județe prea mici pentru a fi capabile să ia fonduri europene”.

Mediul privat, despre achizițiile publice: Bezna minții / La o licitație similară, documentația în România are 1.000 de pagini, în străinătate are 150 de pagini

Mediul de afaceri cere o „reformă reală” a legislației privind achizițiile publice, care a devenit extrem de „rigidă” și de „complicată” și va crea probleme inclusiv în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), existând riscul ca fondurile europene să fie alocate netransparent iar firmele performante să prefere să nu participe la licitații, de teama birocrației excesive.

De ce este PNRR noul test de încredere în relația statului cu mediul privat

Pentru ca România să primească cele 29 de miliarde de euro prevăzute în PNRR statul și mediul privat trebuie să colaboreze într-un mod cum nu au reușit până acum. Cei din zona privată spun că aceasta este o oportunitate uriașă, care nu poate fi ratată. “Eu cred că între sectorul privat și sectorul public există un decalaj foarte mare, adică sectorul privat este mult înaintea sectorului public în ce privește cultură organizațională, procese, performanță și așa mai departe, e natural”, afirmă Mihai Matei, CEO Essensys Software.

Execuția PNRR, un “heirup” național cu unele proiecte doar bifate și bani irosiți

Aproape 60 de reforme, unele de mare anvergură, care necesită atât legi noi trecute prin Parlament, cât și mii de licitații publice care să meargă șnur, plus executarea de contracte de mare infrastructură cu operațiuni complexe în teren, cu deadline-uri scurte ținând cont de istoria contractelor publice din ultimii 30 de ani. Așa poate fi rezumat Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l execute impecabil ca să primească 29 de miliarde de euro.

Transparentizarea cheltuielilor statului, marea miză a digitalizării administrației publice prin PNRR: cheltuielile la vedere, salariile la vedere, contractele de achiziții la vedere

Marii actori din industria de software consideră că una dintre cele mai importante reforme cuprinse în PNRR o constituie digitalizarea administrației de stat. “În măsura în care, din PNRR, vom reuși să avem o digitalizare reală a serviciilor publice, da, vom vedea un impact în economie. Servicii publice care nu sunt orientate numai către companii private, dar și către cetățean”, afirmă Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Mediul privat, pesimist în privința modului în care vor fi cheltuiți banii din PNRR / Mihai Matei, președintele ANIS: Vor fi niște câștigători foarte polarizaţi și o bună parte din acești bani nu va ajunge, în mod transparent, la economie

Mediul privat nu este foarte optimist în privința modului în care vor fi distribuiți banii alocați României de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cel puțin aceasta este opinia antreprenorului Mihai Matei, CEO Essensys Software și președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), care crede că va urma „un val foarte mare de fonduri” care vor fi cheltuite însă „clientelar”, cu niște „câștigători foarte polarizați”.

Cristian Ghinea, noi detalii legate de proiectul de monitorizare a implementării PNRR: ONG-ul se va numi „O ţară ca afară” / Nu vreau o monitorizare agresivă

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a oferit noi detalii legate de proiectul său de înființare a unui think-tank care să monitorizeze şi să asiste implementarea PNRR, în valoare de peste 29 de miliarde de euro. ONG-ul se va numi „O ţară ca afară” și urmărește să ofere asistență ministerelor implicate în implementare și să avertizeze public atunci când există riscul de nerespectare a angajamentelor și etapelor asumate de România pentru a putea cheltui aceste fonduri.