• Analfabetismul numeric crește de la 25% la clasele primare la 46% la liceu.
  • Elevii din mediul rural prezintă 58,16% analfabetism numeric.
  • Raportul a implicat 9.719 participanți: 50% fete, 50% băieți.
  • 16.000 de administrări ale testului au fost realizate la nivel național.
  • Testul implică algebră, statistică, geometrie, măsurare și proprietățile numerelor.
  • Testul evaluează capacitatea de a raționa și aplica matematica în realitate.

Învăţând matematica, înveţi să gândeşti, spunea Grigore Moisil. Totuși, peste o treime din elevi sunt prinși într-o luptă cu numerele.

36% dintre elevi sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative în înțelegerea matematicii, conform Raportului Național privind Alfabetizarea Numerică.

Această problemă se regăsește mai intens în rândul elevilor din mediul rural, unde procentul de analfabetism numeric ajunge la peste 58%. În schimb, elevii care provin din familii cu un statut socio-economic ridicat sunt mult mai puțin afectați.

Recomandări

IOHANNIS RĂMÂNE ÎN FUNCȚIE
HAMAS ELIBEREAZĂ 3 OSTATICI
PUNE AMERICA PE JAR
A.I. DATE-N META!
DOGE SUBMINEAZĂ SIGURANȚA SUA
RO. ONESTĂ FURĂ STARTUL

Care sunt cauzele principale ale analfabetismului numeric?

Dragoș Iliescu, profesor universitar: „E foarte greu să numești cauzele. Nici nu știu dacă noi în raportul nostru am reușit să le atingem pe toate. Am reușit să constatăm care sunt nivelurile de analfabetism funcțional.

Dintre cauze, noi am măsurat mai multe. Știm că o parte semnificativă din cauze sunt greu de atins de sistemul de educație, căci elevii vin cu ele de acasă. Statutul socio-economic scăzut în familia din care provin, sau în comunitatea în care locuiesc sau învață, mediul de proveniență, unde în mod special sunt în risc elevii care vin din ruralul mic, care se află la depărtare de centrele urbane, sau în mod neașteptat din urbanul mic.

Ruralul metropolitan, marilor centre urbane, par a nu fi atât de puternic atinse. Astea sunt două cauze foarte importante. 

Apoi a treia cauză foarte importantă, una mai degrabă psihologică decât educațională, și vorbim de autoeficacitate matematică, de încrederea pe care ei înșiși o au în forțele lor și capacitatea lor de a interacționa cu matematica”.

Ce soluții ar reduce gradul de analfabetizare numerică?

Dragoș Iliescu, profesor universitar: „Este foarte greu să dai soluții fiindcă mixul de cauze este complex.

Dincolo de pesimismul pe care îl ai întotdeauna când constați că o treime din copiii României sunt într-o situație critică din acest punct de vedere, raportul are și mugurii optimismului în el.

Constatăm că la clasele primare, nivelul de analfabetism funcțional numeric este mult mai mic decât la gimnaziu, unde este mult mai mic decât la liceu. Deci se pare că se degradează odată cu anii de școală. Și dacă ne uităm în urmă cu 10-15 ani, cum stătea situația și la clasele primare, era dezastroasă. 

Deci ce vedem acum este o recuperare extraordinară la clasele primare și mă umple de speranță pentru că, spun ei, la clasele primare este singura zonă în care sistemul de educație a făcut o reformă foarte hotărâtă.

Avem acum, față de ce aveam acum 10 sau 15 ani, o reformă curriculară care a fost făcută acum 12 ani, deci probabil că o parte din efectul acesta pozitiv și din recuperarea pe care o avem la clasele primare vine din acea reformă curriculară. Avem un an de școală în plus, acea clasă pregătitoare evident că lasă urme pozitive. 

Deci vedeți, dincolo de lamentarea continuă atât de tipică poporului român, că nu merge nimic, n-a mers vreodată, nimic n-o să meargă niciodată, vedem că avem un exemplu de reformă în educație care a funcționat și funcționează. Sigur, durează foarte mult timp ca o astfel de reformă să prindă. Dar da, e o sursă de optimism pentru mine”.

Citește și