- European Schoolnet: 20 din 23 de sisteme educaționale folosesc deja politici pentru AI.
- Sistemul educațional românesc nu este menționat în raportul European Schoolnet.
- Profesorii din România folosesc ChatGPT sau alte aplicații AI. fără ghiduri oficiale de la Minister.
Profesorii din România folosesc instrumente de tip ChatGPT sau alte aplicații AI fără ghiduri oficiale și fără protecție instituțională. Asta deși în urmă cu mai bine de o lună Ministerul Educației anunța că lucrează la un cadru care să ofere instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice care vor să utilizeze AI-ul.
La nivel european, raportul European Schoolnet, care analizează politicile privind AI în educație în 23 de sisteme educaționale europene, arată că „Inteligența artificială este deja o prioritate de politică publică în educație pentru majoritatea sistemelor analizate”.
Ovidiu Duță, expert în comunicare: „În primul rând, vreau să zic că AI-ul pentru profesori o să fie o binecuvântare, în ideea în care o să-i ferească pe ei să dea lecții repetitive, pentru că acele lecții înseamnă că vor fi făcute de copii cu ajutorul AI-ului. Și atunci profesorii o să fie forțați de aceste împrejurări prin care elevii „trișează”. Și atunci profesorii trebuie să vină cu noi metode prin care să-i învețe lucruri aplicate, la care AI-ul nu are ce căuta, adică lucruri pe care pui mâna, lucruri pe care le faci o singură dată sau lucruri care implică critică, analiză, judecată, logică, argumentare.
Și nu doar să scrii după dictare sau să repeți acasă 20 de exerciții la matematică, ci mai degrabă să faci lucruri care implică creierul tău, nu să ai doar faptul că știi să scrii un prompt și AI-ul să-ți dea rezultatul. Și atunci, da, pentru profesori, eu văd că ar fi chestia asta un lucru foarte bun, pentru că îi degrevează de a păstra hiba asta a învățământului românesc, că repetarea este mama învățăturii.
O fi undeva, dar nu musai aici, pentru că suntem cu o generație foarte nouă, cu o generație care trăiește cu TikTok-ul, cu YouTube, cu tot ce-i video în fața lor, și atunci lor le trebuie chestii pe care să pună mâna lor, chestii pe care să le facă ei cu mâna lor. Atunci nu mai merge chestia asta că „hai să scrieți după dictare”. Și atunci, da, poți planifica o lecție un pic mai interesantă, având în vedere că avem acum aceste politici de tip „școala altfel” sau „săptămâna verde” și acolo poți să ceri sfatul de la GPT cum să faci aceste activități cu buget foarte redus.
Totuși elevul să înțeleagă chestia asta, poate să te facă să generezi niște scenarii vizuale în care elevul trebuie să-și imagineze sau să aplice chestia asta. Adică gândiți-vă cum era pe vremea noastră să știm despre bătăliile lui Ștefan cel Mare și acum chiar să o generezi vizual ca să-ți dai seama ce s-a întâmplat acolo.
Deci, dacă profesorul ar fi foarte conștient de puterea AI-ului și să nu se sperie de el, că vezi, doamne, eu dacă-l folosesc, automat elevul folosește, nu. Și elevul o să-l folosească, dar la chestia la care nu trebuie, să zicem că elevul, pe consecință, ar fi un om care nu mai studiază, nu. Ar trebui să fie un om foarte curios să-și dea seama ce trebuie să ceară de la AI, la școală, să devină mult mai curios.
Ar însemna că și profesorul trebuie să ofere exerciții care sunt aplicate din viața reală, cu aplicabilitate pe termen foarte lung, adică nu doar la nivel de ai învățat o formulă, te ajută la teză, treci mai departe.
Și atunci desface un nou orizont de cunoaștere pentru profesori, desface un nou orizont de cunoaștere pentru elevi. Îi ajută mai degrabă să nu mai fie așa de speriați de ideea asta de a fi mai libertini în abordarea lecțiilor. Acum sunt toate pe un cadru foarte structura. Ministerul Educației tot lucrează la ceva, ghidul, dacă e să fie vreodată gata, mereu o să fie cu un an, doi, trei în urmă față de ceea ce se întâmplă în sfera asta de AI, pentru că deja se mișcă foarte repede.
Gândiți-vă cum ar fi să fie o lecție în care profesorul zice: „În loc să scrii după dictare, fă-mi un video educativ pe TikTok, oricum te uiți acolo, despre Mihai Eminescu”. Și am avut la un moment dat exemple pe YouTube despre oameni care făceau pe versuri de Eminescu melodii hip-hop.
Genul ăsta de abordare ar trebui, adică din moment ce AI-ul te lasă să creezi chestii de la zero. Nu-ți mai trebuie talent, îți trebuie imaginație. Și atunci și profesorul trebuie să ofere background-ul ăsta copiilor.
Ca voi să fiți mai deștepți, să fiți mai curioși, să fiți mai adaptabili. Și noi, ca profesori, să fim degrevați de chestia asta de birocrație, să fim degrevați de a planifica chestii care se repetă și mai degrabă să facem scenarii în timp real cu elevii sau cu studenții.
Din acest punct de vedere, da, în România este foarte în urmă, pentru că, cumva, suntem blocați noi de aceste cutume, că trebuie să facem școala cum se făcea pe vremuri, în loc să ne gândim că noi trebuie să facem elevii să fie oamenii de mâine”.
