• În România, multe drepturile destinate copiilor ajung să fie respectate doar parțial.
  • Orele de consiliere psihologică lipsesc în majoritatea școlilor din țară.
  • Segregarea în școli afectează un număr mare de copii din com. vulnerabile.
  • În ciuda sesizărilor repetate, Ministerul Educației nu ia măsuri în aceste privințe.
  • Ziua Mondială a Copilului se sărbătorește anual pe data de 20 noiembrie.
  • Mulți copii din România nu au acces la educație gratuită cu adevărat.
  • UNICEF avertizează asupra discriminării masive din cadrul instituțiilor de învățământ.
  • Lipsa resurselor și a personalului din școli subminează drepturile de bază.

Ce drepturi știi că are copilul tău? În 2021, peste 40% dintre elevii din comunități defavorizate nu au avut acces la educație gratuită. În același timp, aproximativ 96% din școlile din România nu oferă, astăzi, acces gratuit la servicii de consiliere psihologică.

Un sondaj UNICEF subliniază că 90% dintre copiii din România doresc ca Parlamentul să fie mai preocupat de drepturile lor în procesul legislativ.

Unde se situează România când vine vorba de necesitatea intervențiilor susținute pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor în sistemul educațional românesc?

Recomandări

UCRAINA FOLOSEȘTE STORMSHADOW
LAID TO REST
SE ÎNCHID AMBASADELE
ÎNCEPE MIAMI FW
UCRAINA PIERDE FĂRĂ SUA
GEN Z INVESTEȘTE ÎN CRIPTO

Care sunt factorii existenți astăzi care limitează accesul efectiv al copiilor din România la educație?

„Izolarea geografică, situația socioeconomică a familiilor, în continuare avem un procent important din populația țării care se află sub pragul de sărăcie. Disparitățile au crescut în România, cei care au ajuns la niveluri de trai și calitatea vieții probabil comparabilă cu anumite țări occidentale, cei care au suferit și suferă în continuare de lipsuri semnificative. Simplu fapt că un copil care se naște într-o localitate izolată sau într-o localitate săracă este obligat deja de la 10 ani, de la gimnaziu, să se deplaseze într-o altă localitate pentru școlarizare, ceea ce nu se întâmplă, de exemplu, în mediul urban.

Pe zona de drepturi, copiii nu sunt tratați ca niște cetățeni, inclusiv în sistemul de educație, ca cetățeni români. Există prevederi legale, există legi, dar vedem sistematic cum ele sunt încălcate. Ne aducem aminte cu toții dezbaterea legată de evaluarea cadrelor didactice pe care ar fi urmat să o facă printr-un chestionar de feedback elevilor, profesorii opunându-se evaluării de către elevi și considerând că aceștia nu sunt calificați ca să îi evalueze pe profesor. 

În esență vorbeam despre cum se simte copilul la ora respectivă, dacă simte că învață, dacă i s-a părut potrivită metoda respectivă, dacă a înțeles lecția din clasă. Chestiunile acestea pot să pară banale, dar profesorii încă nu consideră că le pot integra în procesul de învățare, că fac parte din ceea ce se întâmplă în școală și că e necesar pentru a îmbunătății calitatea educației să ținem cont de părerile elevilor, care sunt beneficiari primari ai sistemului de educație.

O mențiune specială aș face-o pentru copiii aflați într-o vulnerabilitate, copiii care au cerințe educaționale speciale. Acolo pot să apară încălcări ale drepturilor lor, inclusiv de a învăța în învățământul de masă. Cadrele didactice nu au fost pregătite să lucreze cu acești copii în clasele obișnuite, dar pot să apară încălcări ale drepturilor copiilor și din cauza părinților sau datorită părinților. 

Un copil care are cerințe educaționale speciale și este integrat în învățământul de bază beneficia de un pachet financiar din partea statului pentru a-i susține acestuia terapii pentru o mai bună incluziune, de exemplu, sau alte tipuri de intervenții de sprijin. Se observă din practică că sunt familii care nu folosesc sumele respective cu această destinație în mod deosebit”, a declarat Daniela Vișoianu, expert în educație, pentru Aleph News.

Citește și