„Oppenheimer” s-a lansat în sfârșit în Japonia, singura țară care a cunoscut oroarea războiului nuclear

Cinefilii japonezi au avut în sfârșit șansa de a vedea „Oppenheimer” în acest weekend, la opt luni de la lansarea mondială a filmului biografic, în urma îngrijorărilor legate de modul în care ar putea fi primit în singura țară care a trăit direct oroarea armelor nucleare, scrie CNN.

Superproducția premiată cu Oscar a regizorului britanic-american Christopher Nolan a fost unul dintre cele mai de succes filme din 2023, iar lansarea sa comună în același weekend cu Barbie a creat un spectacol cinematografic global supranumit „Barbenheimer”.

Dar această încadrare i-a lăsat pe mulți japonezi să se simtă inconfortabil – la fel ca și conținutul dureros al unui film care se axează pe tehnologia devastatoare dezlănțuită de J. Robert „Oppenheimer” și echipa sa de oameni de știință.

Unii japonezi au considerat că o campanie de marketing neoficială „Barbenheimer” a banalizat atacurile nucleare din 1945 asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, iar studioul Universal Pictures a ales să nu includă țara în distribuția globală a filmului în iulie anul trecut.

Filmul biografic de trei ore a doborât mai multe recorduri de la lansarea sa de anul trecut, devenind filmul cu cele mai mari încasări care are loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit Universal.

În Japonia, filmul s-a clasat pe locul al patrulea în box-office după lansarea de vineri, potrivit companiei de monitorizare a industriei Kogyo Tsushinsha, înregistrând încasări de 379 de milioane de yeni (2,5 milioane de dolari) în primele trei zile.

În cadrul campaniei sale de promovare, Universal a cerut părerea lui Tomonaga Masao, supraviețuitor al bombei atomice, care este președintele unui grup de „hibakusha” din Nagasaki – numele sub care se identifică supraviețuitorii. În citatele publicate pe site-ul oficial japonez al filmului, Masao a spus că a putut simți lupta personajului titular în ultima parte a filmului, când „Oppenheimer” începe să se opună cursei înarmărilor nucleare care apare după război.

Fostul primar al orașului Hiroshima, Hiraoka Takashi, este citat spunând că a văzut „un om plin de contradicții”, a cărui activitate științifică a fost transformată în armă de către stat și al cărui avertisment împotriva minimalizării amenințării războiului nuclear a fost ulterior ignorat de aceleași autorități.

Invenția lui „Oppenheimer” a fost folosită pentru prima dată cu un efect devastator la 6 august 1945, când un bombardier american B-29 numit Enola Gay a lansat o bombă atomică asupra orașului Hiroshima.

Trei zile mai târziu, un alt B-29, numit Bockscar, a lansat o bombă atomică asupra Nagasaki. Cel puțin 110.000 de persoane au fost ucise instantaneu în cele două bombardamente gemene. Se crede că alte sute de mii de persoane au murit din cauza altor efecte secundare, cum ar fi cancerul, în următorii cinci ani, potrivit istoriei Proiectului Manhattan de la Departamentul de Energie al SUA.

Bombardamentele au determinat în cele din urmă Japonia să capituleze, punând capăt celui de-al Doilea Război Mondial. Dar rămâne un moment extrem de dureros pentru Japonia și o sursă de dezbateri etice uriașe până în prezent – ceea ce explică parțial de ce meme-urile „Barbenheimer” de anul trecut au fost primite atât de diferit în Japonia.

Un hashtag rival, #NoBarbenheimer, a apărut pe rețelele de socializare din Japonia la momentul respectiv. Imagini împărtășite online arătau pancarte afișate la intrarea în mai multe cinematografe din Tokyo care avertizau că filmul conținea imagini cu teste nucleare care ar putea evoca daunele provocate de bombe.

După ce au vizionat filmul, la opt luni de la lansarea inițială, spectatorii din Japonia au luat legătura cu rețelele de socializare pentru a-și exprima sentimente amestecate. „Când au fost menționate numele Japoniei, Hiroshima și Nagasaki, am avut emoții amestecate”, a scris un utilizator X.

Citește și

Exit mobile version