- Miza viitoarelor alegeri este foarte mare, figurile opoziției susținând că va fi o alegere între creșterea autocrației sau democrație.
- Planul lui Erdogan include subvenții pentru energie, dublarea salariului minim și majorarea pensiilor.
- Principala opoziție a președintelui Erdogan este o alianță de partide de centru-stânga și de dreapta.
Alegerile parlamentare și prezidențiale vor avea loc în aceeași zi, iar sondajele sugerează că ambele vor fi foarte strânse. În speranța de a stimula economia, președintele Erdogan a anunțat cheltuieli publice record.
Advertisment
Planul său include subvenții pentru energie, dublarea salariului minim și majorarea pensiilor, precum și posibilitatea ca peste două milioane de persoane să se pensioneze imediat. Un bărbat în vârstă care își făcea cumpărăturile într-o piață stradală din Istanbul nu a fost impresionat.
„Am devenit mai săraci dintr-o dată în acest an. Cred că inflația pe care o simțim pe stradă este de 600%, dar creșterea pensiilor este de doar 30%”, a spus el. Unii analiști susțin că o dată mai devreme a alegerilor l-ar putea ajuta pe președintele Erdogan să capitalizeze măsurile sale de stimulare.
Recomandări
Însă consultantul Global Source Partners Turkey, Atilla Yesilada, consideră că inflația va absorbi prea curând creșterile salariale. „Dacă nu va avea loc o altă ajustare a salariilor și a pensiilor… sentimentul de recunoștință pe care îl au în prezent unii alegători se va risipi rapid”, a spus el.
Principala opoziție a președintelui Erdogan este o alianță de partide de centru-stânga și de dreapta, cunoscută sub numele de Masa celor șase. Acestea s-au angajat să inverseze politicile sale economice, să introducă o politică monetară mai strictă și să restabilească independența băncii centrale, însă nu au ales încă un candidat la președinție.
O decizie va fi luată probabil la 13 februarie și mulți se așteaptă ca ei să-l aleagă pe Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziție din Turcia, Partidul Republican al Poporului (CHP). O altă figură foarte discutată este primarul orașului Istanbul, Ekrem Imamoglu.
Luna trecută, un tribunal i-a interzis primarului să mai facă politică pentru că ar fi insultat funcționari electorali și l-a condamnat la aproape trei ani de închisoare – într-un caz pe care acesta l-a respins ca fiind motivat politic. El este încă în funcție în timp ce face apel împotriva hotărârii. În cazul în care cursa prezidențială va ajunge în turul al doilea, sprijinul HDP va determina, cel mai probabil, viitorul președinte al Turciei.
Deocamdată, nimeni nu și-a declarat oficial candidatura la președinție, inclusiv președintele Erdogan însuși. Există o dezbatere cu privire la faptul dacă ar trebui chiar să i se permită să candideze deoarece a fost deja ales de două ori – limita maximă. Articolul 101 din Constituția turcă prevede că „o persoană poate fi aleasă în funcția de președinte al republicii pentru cel mult două mandate”.
„Dacă Erdogan vrea să candideze, va candida”, a spus Cagaptay. „Pentru că brandul său este că el este outsiderul care luptă împotriva elitelor, ar putea de fapt să-l ajute dacă cineva ar veni și ar spune că nu are voie. Acesta este genul de argument care l-a ajutat pe Erdogan în trecut.”
Miza viitoarelor alegeri este foarte mare, figurile opoziției susținând că va fi o alegere între creșterea autocrației sau democrație. AKP, aflat la putere, spune că numai el poate reduce costul vieții și poate susține stabilitatea.
Partenerii noștri