• 2 candidați la europarlamentare au finanțat campania cu suma maximă, 2.475.000 lei.
• Candidații și partidele au plafoane maxime ale contribuțiilor la campania electorală.
• 4850 de membri de partid și 255 de independenți au depus bani pentru campanie.
• Cu banii din campania electorală nu pot fi organizate concerte și spectacole.

Candidații independenți și cei ai partidelor și-au declarat contribuțiile la campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare. Autoritatea Electorală Permanentă publică în fiecare săptămână contribuțiile și cheltuielile din campanie. Cele mai mari contribuții la campanie le-au avut candidații la europarlamentare Gheorghe Cîrciu și Alexandru Epure, ambii pe lista coaliției PSD-PNL, cu câte 2.475.000 de lei.

Cât au scos din portofel candidații de anul acesta?

Dacă vorbim despre alegerile europarlamentare, nu toți și-au permis să dea atât de mult. Din partea coaliției PSD/PNL, Vasile Dîncu a pus 2 milioane de lei în jos, iar Ștefan Mușoiu și Victor Negrescu au dat și ei mai mult de un milion. De la Alianța Dreapta Unită, Claudiu Palaz a pus 100.000 de lei la bătaie, iar de la AUR Șerban Sturdza a scos și el mai mult de un milion de lei.

Vorbind despre finanțări, trebuie să știm că fiecare candidat sau partid poate investi o sumă maximă în campania electorală. Acesta pleacă de la 3.300, un salariu mediu brut pe economie, pentru o listă de consilieri locali dintr-o comună. Suma crește în funcție de mărimea localității și funcție. De exemplu, pentru primarul unui oraș municipiu de județ, suma este de 165.000 de lei, iar pentru primarul Bucureștiului și un președinte de Consiliu Județean de 660.000 de lei. Cele mai mari sume sunt pentru un europarlamentar, 2 milioane 450 de mii și pentru președintele României, 66 de milioane de de lei.

Banii pot proveni, în cazul partidelor, din cotizațiile membrilor, din donații, împrumuturi sau subvenția de la stat. Iar în cazul candidaților independeți din venituri propria, donații sau împrumuturi.

Cum pot fi cheltuiți banii?

Cheltuielile nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. Dar fiecare partid sau candidat decide în cea vrea să investească mai mult, încadrându-se însă în niște limite. De 40% din buget pentru materiale de propaganda în presa scrisă, televiziune sau radio, 30% în online, 30% în sondaje, la fel și în afișe electorale sau cheltuieli administrative: transport, comunicații, vestimentație chirii protocal.

Legea precizează clar și pe ce nu pot fi folosite fondurile de campanie. Și pentru că, deși legea s-a schimbat din 2016, iar candidații nu mai au voie să distribuie în scop electoral alimente, îmbrăcăminte, produse alcoolice sau țigări, din pandemie au fost adăugate și măștile și dezinfectanții. Și cu toate astea, chemarea uleiului e mai puternică. Au fost deja deschise mai multe dosare penale pentru coruperea alegătorilor în Mureș și în Olt, unde erau distribuite alimente.

Citește și

• S-a terminat cu proprietățile ieftine din Europa. Care sunt tendințele pe piața imobiliară în 2024
• A.I. amenință modelul economic al mass-media. Ce impact are Inteligența Artificială asupra Google
• Regizorul Francis Coppola fură privirile la Cannes. Ce critici a primit filmul „Megalopolis”