- Ucraina a primit marți primul din cele patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T promise de Germania.
- Analiștii militari occidentali spun că loviturile au avut un cost uriaș, au epuizat o rezervă tot mai mică de rachete cu rază lungă de acțiune.
- Liderii occidentali, inclusiv președintele american Joe Biden, au promis mai multe sisteme, deși este nevoie de timp pentru a le livra.
Cele mai mari atacuri aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei de la începutul războiului au ucis cel puțin 19 persoane, au împins mii de ucraineni să se refugieze în adăposturi antiaeriene și au lăsat fără electricitate sute de orașe și sate. Loviturile – denunțate în Occident pentru că au lovit în mod deliberat ținte civile – au fost salutate de către politicienii de la Moscova ca un punct de cotitură care demonstrează hotărârea Rusiei în ceea ce numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina.
Analiștii militari occidentali spun că loviturile au avut un cost uriaș, au epuizat o rezervă tot mai mică de rachete cu rază lungă de acțiune, nu au lovit nicio țintă militară majoră și este puțin probabil să schimbe cursul unui război care merge prost pentru Moscova.
„Rusia nu dispune de rachete pentru a organiza des atacuri de acest tip, deoarece își epuizează stocurile, iar ucrainenii susțin că au o rată mare de succes în interceptarea multora dintre cele deja folosite”, a scris Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King’s College din Londra. „Aceasta nu este, prin urmare, o nouă strategie de câștig a războiului, ci o criză de furie a unui sociopat”.
Cum sunt prezentate atacurile în Rusia?
Președintele Vladimir Putin a descris loviturile ca fiind un răspuns la ceea ce el a numit atacuri teroriste din partea Ucrainei, inclusiv o explozie duminică care a avariat podul Rusiei spre Crimeea, pe care aceasta l-a construit după anexarea peninsulei pe care a confiscat-o în 2014.
Șoimii din Rusia au cerut de săptămâni întregi ca Putin să escaladeze conflictul, iar mulți dintre ei au salutat atacurile de luni. Ramzan Kadîrov, liderul loial lui Putin din regiunea rusă Cecenia, care în ultima vreme a cerut demiterea comandanților militari, a declarat că acum susține 100% strategia.
Margarita Simonyan, șefa RT, canalul media rusesc de stat de peste mări, a declarat că Moscova a așteptat momentul perfect pentru a-și demonstra forța. Citând un proverb, ea a scris pe Twitter: „Un rus își înhamă caii încet, dar îi conduce repede”.
Dmitri Medvedev, adjunctul șefului consiliului consultativ de securitate al lui Putin, a declarat că Rusia va fi acum capabilă să-și lărgească obiectivele: „Scopul acțiunilor noastre viitoare, în opinia mea, ar trebui să fie dezmembrarea completă a regimului politic din Ucraina”.
Se poate proteja Ucraina?
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că asigurarea mai multor mijloace de apărare aeriană pentru Ucraina este prioritatea sa numărul unu. Liderii occidentali, inclusiv președintele american Joe Biden, au promis mai multe sisteme, deși este nevoie de timp pentru a le livra.
În prezent, Ucraina se bazează pe sisteme de apărare aeriană din epoca sovietică, cum ar fi S-300. Washingtonul a promis în urmă cu câteva luni că va trimite sistemul său sofisticat NASAMS și a declarat marți că accelerează expedierea, după ce la sfârșitul lunii septembrie a spus că livrarea mai durează aproximativ două luni.
De asemenea, Ucraina a primit marți primul din cele patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T promise de Germania, a declarat o sursă din ministerul german al apărării, confirmând un raport al revistei Der Spiegel.
În practică, experții militari spun că Ucraina nu va fi probabil niciodată capabilă să își apere întreaga suprafață terestră – a doua ca mărime din Europa, după Rusia însăși – de atacuri asupra unor ținte dispersate cu prioritate scăzută.